Cunoștințe, atitudini și practici ale populației privind consumul de suplimente alimentare

Abstract

Rezumat. Introducere. Conceptul de suplimente alimentare a apărut în ultimele două decenii ale secolului XX și a fost reglementat inițial în Statele Unite ale Americii, după dispute între FDA (Food and Drug Administration) și producători. Aceste produse sunt menite să completeze dieta, conțin specificații privind respectarea unei diete echilibrate și nu sunt medicamente, dar necesită reglementări stricte pentru a asigura siguranța lor. Material și metode. Studiul epidemiologic de tip transversal, desfășurat în a.2023, a inclus o anchetă reprezentativă pentru populația generală din Republica Moldova, acoperind atât mediul rural, cât și urban. Cercetarea a utilizat diverse metode, inclusiv analiza istorică, descriptivă, sociologică, matematică și statistică, și s-a bazat pe metodologia KAP (Knowledge, Attitudes, and Practices) pentru a evalua cunoștințele, atitudinile și practicile legate de consumul de suplimente alimentare. A fost elaborat un chestionar structurat în patru compartimente, conținând 34 de întrebări. În cadrul studiului au fost intervievați 423 de respondenți. Rezultate. Eșantionul de studiu a inclus două categorii de vârstă: 54,6% (231 persoane) aveau între 18 și 30 de ani, iar 45,4% (192 persoane) aveau între 31 și 60 de ani. Majoritatea participanților au fost femei, reprezentând 90,1% (381 persoane), comparativ cu 9,9% (42 persoane) bărbați. Din 423 de respondenți, 41,67% au menționat vitaminele și mineralele ca fiind suplimente alimentare. Pe când, 8,33% din respondenți au inclus medicamente în categoria suplimentelor alimentare, iar alte 8,33% au menționat produse alimentare. În cadrul sondajului, 74% dintre respondenți cunoșteau compoziția suplimentelor alimentare pe care le foloseau, iar 26% nu aveau aceste informații. Respondenții au indicat diverse motive pentru utilizarea suplimentelor alimentare: îmbunătățirea imunității (23,17%), creșterea rezistenței organismului (22,22%), tratamentul (15,60%), frumusețea și îngrijirea personală (14,18%), pierderea în greutate (2,13%) și creșterea în greutate (1,89%). Un mic procent le folosește ca desert (0,24%) sau în regimul alimentar obișnuit (1,18%), iar 0,24% nu au specificat un motiv. Întrebarea despre atitudinea față de suplimentele alimentare a relevat patru motive principale pentru reticența respondenților: 16,31% își exprimă îngrijorări legate de eficiența scăzută a suplimentelor, 21,04% menționează lipsa studiilor științifice adecvate, 20,56% consideră costul prea ridicat, iar 30,49% indică lipsa de cunoștințe despre beneficiile, riscurile și modul corect de utilizare a suplimentelor. Utilizarea suplimentelor în loc de medicamente este rară, doar 4,3% dintre respondenți afirmând că fac acest lucru. Majoritatea, 76,6%, preferă tratamentul convențional, sugerând încredere în medicamente sau prudență față de auto-medicamentație. Un procent de 19,1% recurg uneori la suplimente în locul medicamentelor, posibil pentru situații minore sau neurgente. Concluzii. Rezultatele studiului au evidențiat dorința respondenților de a adopta un stil de viață sănătos, dar necesitatea sprijinului și promovării, diversitatea atitudinilor față de suplimentele alimentare și necesitatea inițiativelor educaționale pentru a facilita alegeri informate privind dieta și suplimentele.

Summary. Introduction. The concept of dietary supplements emerged in the last two decades of the 20th century and was initially regulated in the United States after disputes between the FDA and manufacturers. These products are intended to supplement the diet, contain specifications for compliance with a balanced diet and are not drugs, but require strict regulations to ensure their safety. Material and methods. The cross-sectional epidemiological study, conducted in 2023, included a representative survey for the general population of the Republic of Moldova, covering both rural and urban areas. The research used various methods, including historical, descriptive, sociological, mathematical and statistical analysis, and drew on the KAP methodology to assess knowledge, attitudes and practices related to dietary supplement consumption. A questionnaire structured in four sections, containing 34 questions, was developed. 423 respondents were interviewed in the study. Results. The study sample included two age categories: 54.6% (231 people) were between 18 and 30 years old, and 45.4% (192 people) were between 31 and 60 years old. The majority of participants were female, representing 90.1% (381 people), compared to 9.9% (42 people) men. Out of 423 respondents, 41.67% mentioned vitamins and minerals as dietary supplements. While, 8.33% of the respondents included medicines in the food supplements category, and another 8.33% mentioned food products. In the survey, 74% of the respondents knew the composition of the food supplements they used, and 26% did not have this information. Respondents indicated various reasons for using food supplements: improving immunity (23.17%), increasing body resistance (22.22%), treatment (15.60%), beauty and personal care (14.18%), loss in weight (2.13%) and weight gain (1.89%). A small percentage uses them as a dessert (0.24%) or in the regular diet (1.18%), and 0.24% did not specify a reason. The question about the attitude towards dietary supplements revealed four main reasons for respondents' reluctance: 16.31% express concerns about the low effectiveness of supplements, 21.04% mention the lack of adequate scientific studies, 20.56% consider the cost too high, and 30.49% indicate a lack of knowledge about the benefits, risks and correct way to use supplements. The use of supplements instead of drugs is rare, only 4.3% of respondents stating that they do so. The majority, 76.6%, prefer conventional treatment, suggesting reliance on drugs or caution against self-medication. A percentage of 19.1% sometimes resort to supplements instead of drugs, possibly for minor or non-urgent situations. Conclusions. The results of the study highlighted the desire of the respondents to adopt a healthy lifestyle, but the need for support and promotion, the diversity of attitudes towards dietary supplements and the need for educational initiatives to facilitate informed choices regarding diet and supplements.