Invaginația intestinală – o privire de ansamblu asupra rolului scorurilor de predicție în evaluarea severității

Abstract

Introducere. Invaginația intestinală este una dintre cele mai frecvente urgențe chirurgicale abdominale la copil, cu o evoluție clinică variabilă, de la forme ușoare, reducibile nechirurgical, până la forme severe complicate cu ischemie intestinală, necroză și peritonită. Deși diagnosticul clinic și imagistic este bine standardizat, evaluarea severității rămâne insuficient obiectivizată, în lipsa unui scor de severitate unanim acceptat pentru populația pediatrică. Scopul studiului. Analiza rolului scorurilor de predicție în evaluarea severității invaginației intestinale la copil, prin sintetizarea datelor clinice, imagistice și biologice raportate în literatura de specialitate. Materiale și metode. A fost realizată o analiză narativă a literaturii, incluzând studii retrospective, meta-analize, ghiduri clinice și lucrări de referință, axate pe factorii de risc ai evoluției severe, eșecul reducerii nechirurgicale și necesitatea intervenției chirurgicale sau a rezecției intestinale. Rezultate. Analiza literaturii evidențiază că durata prelungită a simptomelor, alterarea stării generale, febra, rectoragia, extensia distală a invaginației, prezența ascitei ecografice, absența fluxului Doppler și markerii inflamatori crescuți sunt corelate constant cu formele severe ale bolii. Scorurile și modelele predictive propuse recent demonstrează o acuratețe moderată spre înaltă în estimarea riscului de intervenție chirurgicală sau rezecție intestinală, însă sunt derivate preponderent din studii retrospective unicentrice. Concluzii. Scorurile de predicție a severității reprezintă un instrument promițător pentru stratificarea riscului la copiii cu invaginație intestinală și pot sprijini decizia clinică. În prezent, acestea trebuie utilizate complementar evaluării clinice integrate, fiind necesare validări prospective și multicentrice înainte de implementarea lor ca standard de îngrijire.

Introduction. Intussusception is one of the most common abdominal surgical emergencies in children, with a variable clinical course ranging from mild forms amenable to non-operative reduction to severe forms complicated by intestinal ischemia, necrosis, and peritonitis. Although clinical and imaging diagnosis is well standardized, assessment of disease severity remains insufficiently objectified due to the lack of a universally accepted severity scoring system for the pediatric population. Aim. To analyze the role of predictive scoring systems in assessing the severity of pediatric intussusception by synthesizing clinical, imaging, and laboratory data reported in the medical literature. Materials and methods. A narrative review of the literature was conducted, including retrospective studies, meta-analyses, clinical guidelines, and reference works, focusing on risk factors for severe evolution, failure of non-operative reduction, and the need for surgical intervention or bowel resection. Results. The literature review indicates that prolonged duration of symptoms, altered general condition, fever, rectal bleeding, distal extension of the intussusception, presence of ascites on ultrasound, absence of Doppler blood flow, and elevated inflammatory markers are consistently associated with severe disease. Recently proposed predictive scores and models demonstrate moderate to high accuracy in estimating the risk of surgical intervention or bowel resection; however, they are predominantly derived from retrospective single-center studies. Conclusions. Severity prediction scores represent a promising tool for risk stratification in children with intussusception and may support clinical decision-making. At present, these tools should be used as an adjunct to comprehensive clinical assessment, as prospective multicenter validation is required before their implementation as a standard of care.