|
|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- REVISTE MEDICALE NEINSTITUȚIONALE
- Buletin de Perinatologie
- Buletin de Perinatologie 2025
- Buletin de Perinatologie Nr. 2(96) 2025
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/33009
| Title: | Diabetul gestațional și impactul asupra dezvoltării fătului macrosom |
| Other Titles: | Gestational diabetes and its impact on fetal macrosomia |
| Authors: | Lupacescu, Vlada Sârbu, Zinaida Ostrofeţ, Constantin Stavinskaia, Liudmila |
| Keywords: | Gestational diabetes;fetal macrosomia;pregnancy;hiperlycemia |
| Issue Date: | 2025 |
| Publisher: | Instituţia Medico-Sanitară Publică Institutul Mamei și Copilului |
| Citation: | LUPACESCU, Vlada; Zinaida SÂRBU; Constantin OSTROFEŢ and Liudmila STAVINSKAIA. Diabetul gestațional și impactul asupra dezvoltării fătului macrosom. Buletin de perinatologie. 2025, nr. 2(96), pp. 16-19. ISSN 1810-5289. |
| Abstract: | Gestational diabetes mellitus (GDM), defined by the World Health Organization (WHO) as a metabolic disorder
characterized by carbohydrate intolerance and hyperglycemia, is diagnosed for the first time during pregnancy.
Globally, approximately 21.1 million pregnancies were affected by hyperglycemia in 2021, of which 80.3% were
associated with GDM. In the Republic of Moldova, the incidence of GDM is estimated at 3.9% among pregnant women.
Gestational diabetes is associated with both maternal and fetal complications, with fetal macrosomia being one of the
most frequent adverse outcomes. Macrosomia is defined as an estimated fetal weight exceeding 4,000 g or above the
90th percentile for gestational age. This condition increases the risk of cesarean delivery, postpartum hemorrhage, low
Apgar scores, and long-term risks such as obesity, diabetes mellitus, and metabolic syndrome.The pathophysiology
of macrosomia in GDM involves excessive maternal-to-fetal glucose transfer, which stimulates fetal insulin secretion
and promotes the accumulation of fat and protein. The phenomenon known as fetoplacental glucose steal further
exacerbates fetal hyperinsulinism, thereby favoring the development of macrosomia. Maternal risk factors include
advanced maternal age, pregestational obesity, excessive gestational weight gain, and poorly controlled gestational
diabetes. Fetal risk factors include male sex and, in some cases, certain genetic conditions.Prenatal diagnosis is based
on maternal clinical assessments and ultrasonographic measurements, supplemented when necessary by laboratory
investigations and imaging studies, while the definitive diagnosis is confirmed at birth. The delivery of a macrosomic
fetus represents a major obstetric challenge and is associated with increased maternal and fetal complications.
Management of macrosomia involves careful planning of the mode of delivery, with cesarean section recommended
in high-risk cases. The rate of cesarean deliveries has shown a steady increase worldwide, including in the Republic of
Moldova. Preventive interventions include strict glycemic control, regular physical activity, and a balanced diet, while
in women with severe obesity, pre-pregnancy bariatric surgery may reduce the risk of GDM and fetal macrosomia. Diabetul gestațional (DG), definit de OMS ca o tulburare metabolică caracterizată prin intoleranță la carbohidrați
și hiperglicemie, diagnosticată pentru prima dată în timpul sarcinii. La nivel global, aproximativ 21,1 milioane de
sarcini au fost afectate de hiperglicemie în 2021, dintre care 80,3% au fost asociate DG. În Republica Moldova, incidența DG este estimată la 3.9% dintre gravide. Diabetul gestațional este asociat cu complicații materne și fetale, iar
macrosomia fetală este unul dintre cele mai frecvente rezultate adverse.Macrosomia este definită ca greutate fetală
estimată peste 4000 g sau peste percentila 90 pentru vârsta gestațională. Aceasta crește riscul de operație cezariană,
hemoragie postpartum, scor Apgar scăzut și risc pe termen lung de obezitate, diabet zaharat și sindrom metabolic.
Fiziopatologia macrosomiei în DG implică transferul excesiv de glucoză de la mamă la făt, stimulând secreția fetală
de insulină și acumularea de grăsimi și proteine.Fenomenul de ,,furt fetoplacentar de glucoză” accentuează hiperinsulinismul fetal, favorizând macrosomia.Factorii de risc materni includ vârsta avansată, obezitatea pregestațională, creșterea excesivă în greutate și diabet gestațional necotrolat. Factorii fetali includ sexul masculin și anumite
patologii genetice în unele cazuri. Diagnosticul prenatal se, bazează pe măsurători materne, ecografie, completate,
după caz, de investigații de laborator și examinări imagistice, iar diagnosticul final se confirmă la naștere. Nașterea fătului macrosom reprezintă o provocare obstreticală majoră, asociată cu complicații crescute materne și fetale
.Managementul macrosomiei presupune planificarea modului de naștere, cu indicarea cezarianei în cazurile cu risc
crescut. Rata operațiilor cezariene înregistrează o creștere constantă la nivel global, inclusiv în Republica Moldova.
Intervențiile preventive includ controlul glicemiei, exerciții fizice regulate și dietă echilibrată, iar la femeile cu obezitate severă, chirurgia bariatrică pre-sarcină poate reduce riscul de DG și macrosomie. |
| metadata.dc.relation.ispartof: | Buletin de perinatologie |
| URI: | https://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/33009 https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/246396 |
| ISSN: | 1810-5289 |
| Appears in Collections: | Buletin de Perinatologie Nr. 2(96) 2025
|
Files in This Item:
There are no files associated with this item.
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|