USMF logo

Institutional Repository in Medical Sciences
of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy
of the Republic of Moldova
(IRMS – Nicolae Testemitanu SUMPh)

Biblioteca Stiintifica Medicala
DSpace

University homepage  |  Library homepage

 
 
Please use this identifier to cite or link to this item: http://hdl.handle.net/20.500.12710/33009
Title: Diabetul gestațional și impactul asupra dezvoltării fătului macrosom
Other Titles: Gestational diabetes and its impact on fetal macrosomia
Authors: Lupacescu, Vlada
Sârbu, Zinaida
Ostrofeţ, Constantin
Stavinskaia, Liudmila
Keywords: Gestational diabetes;fetal macrosomia;pregnancy;hiperlycemia
Issue Date: 2025
Publisher: Instituţia Medico-Sanitară Publică Institutul Mamei și Copilului
Citation: LUPACESCU, Vlada; Zinaida SÂRBU; Constantin OSTROFEŢ and Liudmila STAVINSKAIA. Diabetul gestațional și impactul asupra dezvoltării fătului macrosom. Buletin de perinatologie. 2025, nr. 2(96), pp. 16-19. ISSN 1810-5289.
Abstract: Gestational diabetes mellitus (GDM), defined by the World Health Organization (WHO) as a metabolic disorder characterized by carbohydrate intolerance and hyperglycemia, is diagnosed for the first time during pregnancy. Globally, approximately 21.1 million pregnancies were affected by hyperglycemia in 2021, of which 80.3% were associated with GDM. In the Republic of Moldova, the incidence of GDM is estimated at 3.9% among pregnant women. Gestational diabetes is associated with both maternal and fetal complications, with fetal macrosomia being one of the most frequent adverse outcomes. Macrosomia is defined as an estimated fetal weight exceeding 4,000 g or above the 90th percentile for gestational age. This condition increases the risk of cesarean delivery, postpartum hemorrhage, low Apgar scores, and long-term risks such as obesity, diabetes mellitus, and metabolic syndrome.The pathophysiology of macrosomia in GDM involves excessive maternal-to-fetal glucose transfer, which stimulates fetal insulin secretion and promotes the accumulation of fat and protein. The phenomenon known as fetoplacental glucose steal further exacerbates fetal hyperinsulinism, thereby favoring the development of macrosomia. Maternal risk factors include advanced maternal age, pregestational obesity, excessive gestational weight gain, and poorly controlled gestational diabetes. Fetal risk factors include male sex and, in some cases, certain genetic conditions.Prenatal diagnosis is based on maternal clinical assessments and ultrasonographic measurements, supplemented when necessary by laboratory investigations and imaging studies, while the definitive diagnosis is confirmed at birth. The delivery of a macrosomic fetus represents a major obstetric challenge and is associated with increased maternal and fetal complications. Management of macrosomia involves careful planning of the mode of delivery, with cesarean section recommended in high-risk cases. The rate of cesarean deliveries has shown a steady increase worldwide, including in the Republic of Moldova. Preventive interventions include strict glycemic control, regular physical activity, and a balanced diet, while in women with severe obesity, pre-pregnancy bariatric surgery may reduce the risk of GDM and fetal macrosomia.
Diabetul gestațional (DG), definit de OMS ca o tulburare metabolică caracterizată prin intoleranță la carbohidrați și hiperglicemie, diagnosticată pentru prima dată în timpul sarcinii. La nivel global, aproximativ 21,1 milioane de sarcini au fost afectate de hiperglicemie în 2021, dintre care 80,3% au fost asociate DG. În Republica Moldova, incidența DG este estimată la 3.9% dintre gravide. Diabetul gestațional este asociat cu complicații materne și fetale, iar macrosomia fetală este unul dintre cele mai frecvente rezultate adverse.Macrosomia este definită ca greutate fetală estimată peste 4000 g sau peste percentila 90 pentru vârsta gestațională. Aceasta crește riscul de operație cezariană, hemoragie postpartum, scor Apgar scăzut și risc pe termen lung de obezitate, diabet zaharat și sindrom metabolic. Fiziopatologia macrosomiei în DG implică transferul excesiv de glucoză de la mamă la făt, stimulând secreția fetală de insulină și acumularea de grăsimi și proteine.Fenomenul de ,,furt fetoplacentar de glucoză” accentuează hiperinsulinismul fetal, favorizând macrosomia.Factorii de risc materni includ vârsta avansată, obezitatea pregestațională, creșterea excesivă în greutate și diabet gestațional necotrolat. Factorii fetali includ sexul masculin și anumite patologii genetice în unele cazuri. Diagnosticul prenatal se, bazează pe măsurători materne, ecografie, completate, după caz, de investigații de laborator și examinări imagistice, iar diagnosticul final se confirmă la naștere. Nașterea fătului macrosom reprezintă o provocare obstreticală majoră, asociată cu complicații crescute materne și fetale .Managementul macrosomiei presupune planificarea modului de naștere, cu indicarea cezarianei în cazurile cu risc crescut. Rata operațiilor cezariene înregistrează o creștere constantă la nivel global, inclusiv în Republica Moldova. Intervențiile preventive includ controlul glicemiei, exerciții fizice regulate și dietă echilibrată, iar la femeile cu obezitate severă, chirurgia bariatrică pre-sarcină poate reduce riscul de DG și macrosomie.
metadata.dc.relation.ispartof: Buletin de perinatologie
URI: https://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/33009
https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/246396
ISSN: 1810-5289
Appears in Collections:Buletin de Perinatologie Nr. 2(96) 2025

Files in This Item:
There are no files associated with this item.


Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.

 

Valid XHTML 1.0! DSpace Software Copyright © 2002-2013  Duraspace - Feedback