Frecvența simptomelor autonome craniene la pacienții cu ambliopie și disfuncția mușchilor masticatori

Abstract

Introducere. Apariția și evoluția ambliopiei și disfuncției mușchilor masticatori pot avea conexiuni etiopatogenetice (reflexul vestibulo-ocular, reflexul trigeminal-ocular, legături neurogene musculo-facialoculare) precum și mecanisme legate de sensibilizarea centrală. Un rol important dar insuficient studiat îl au simptomele autonome craniene (Cranial Autonomic Symptoms-CAS). Scopul lucrării. Studierea frecvenței de manifestare a CAS la pacienții cu ambliopie și cu disfuncția mușchilor masticatori. Material și metode. Au fost studiați 16 pacienți cu ambliopie și 16 cu disfuncția mușchilor masticatori (vârsta între 18-40 ani). Am aplicat fișa clinica de diagnostic a CAS care include 16 simptome autonome. A fost calculată frecvența de manifestare a simptomelor. Rezultate. A fost determinată frecvența de manifestare a CAS la pacienții cu ambliopie și la cei cu disfuncția mușchilor masticatori. CAS relativ frecvente (>30%): ambliopie - hiperemie conjuctivală, senzație de nisip în ochi vs. disfuncția mușchilor masticatori - rinoree; frecvența medie (10–30%): ambliopie - hiperemia feței, lacrimare, paliditatea feței, edem palpebral, miofibrilații palpebrale, congestie nazală vs. disfuncția mușchilor masticatori - senzație de presiune în urechi, rinoree, lacrimare, hiperemia feței; frecvența rară (<10): simptome comune ambliopiei și disfuncției mușchilor masticatori - ptoza periodică, sudorația feței, modificarea gustului, schimbarea glasului, senzația de edem în gât; ambliopie - senzația de înfundare a urechii, presiune în urechi, rinoree; disfuncția mușchilor masticatori - paliditatea feței, hiperemia conjunctivală, miofibrilații palpebrale, edem palpebral. Concluzii. Spectrul dereglărilor simptomelor autonome în ambliopie și disfuncția mușchilor masticatori prezintă manifestări comune, cât și distinctive. Evidențierea CAS la pacienții cu ambliopie și cu disfuncția mușchilor masticatori va contribui la personalizarea procesului diagnostic și terapeutic cu un posibil impact terapeutic pozitiv.

Background. The onset and progression of amblyopia and masticatory muscle dysfunction may involve etiopatogenic connections (vestibulo-ocular reflex, trigeminal-ocular reflex, neurogenic musculo-facialocular links) as well as mechanisms related to central sensitization. Cranial Autonomic Symptoms (CAS) play an important, yet insufficiently studied role in these conditions. Objective of the study: To study of the frequency of manifestation of CAS in patients with amblyopia and dysfunction of masticatory muscles. Material and methods. The study included 16 patients with amblyopia and 16 patients with masticatory muscle dysfunction (aged 18–40 years). A clinical CAS diagnostic sheet, including 16 autonomic symptoms, was utilized. The frequency of symptom manifestation was subsequently calculated. Results. The frequency of CAS manifestation was determined in patients with amblyopia and in those with masticatory muscle dysfunction. Relatively frequent CAS (>30%): amblyopia - conjunctival hyperemia, sand in the eyes sensation vs. masticatory muscle dysfunction - rhinorrhea; medium frequency (10–30%): amblyopia - facial flushing, lacrimation, facial pallor, palpebral edema, eyelid myofibrillation, nasal congestion vs. masticatory muscle dysfunction - sensation of pressure in the ears, rhinorrhea, lacrimation, facial flushing; rare frequency (<10): symptoms common to amblyopia and masticatory muscle dysfunction - periodic ptosis, facial sweating, taste modification, voice change, sensation of throat edema; amblyopia - sensation of ear fullness, pressure in the ears, rhinorrhea; masticatory muscle dysfunction - facial pallor, conjunctival hyperemia, eyelid myofibrillation, palpebral edema. Conclusions. The spectrum of autonomic symptom disorders in amblyopia and masticatory muscle dysfunction presents both shared and distinctive manifestations. Identifying CAS in these patients will contribute to a more personalized diagnostic and therapeutic process, potentially leading to a positive therapeutic impact.