Contribuția patologiei cronice materne la apariția rezultatelor adverse la nou-născut

Abstract

Introducere. Bolile cronice materne sunt asociate cu rezultate nefavorabile pentru făt și copilul sugar, cum ar fi greutatea mică la naștere și nașterea prematură. Una din trei femei de vârstă reproductivă are cel puțin o boală cronică care îi poate compromite propria sănătate și cea a fătului. Scopul studiului a fost de a estima rezultatele evoluției sarcinii, nașterii, perioadei neonatale și ale dezvoltării neurologice la vârsta de 6 luni la nou-născuții din mame cu patologie cronică, preexistentă sarcinii, comparativ cu semenii lor din mame fără patologie cronică. Material și metode. Am realizat un studiu descriptiv populațional retrospectiv al dinamicii patologiei extragenitale materne în anii 2001 – 2021, conform Raportului statistic 32A-săn. Studiul prospectiv a inclus 90 de mame și nou-născuții lor, aceștia fiind divizați în două loturi: lotul de studiu (L1) a inclus 44 copii din mame cu boli cronice și lotul de control 46 (L0) copii din mame fără boli cronice. L1 a inclus 22 copii născuți prematur și 20 la termen, iar L0 - 23 copii prematuri și 23 la termen. Termenul mediu de gestație al sublotului de copii prematuri (L1p) a constituit 32,13±0,16 săptămâni de gestație (s.g) și al sublotului de copii la termen L1t - 39,27±1,20 s.g. Pentru lotul de control L0p - 33,20±0,33 s.g și lotul L0t - 41,25±1,29 s.g, respectiv. Pentru evaluarea dezvoltării neurologice a copiilor a fost utilizat instrumentul BSID-III (Bayley Scales of Infant and Toddler Development), ediția a treia, copiii prematuri fiind evaluați la 6 luni de vârstă corectată. Rezultate. Conform studiului populațional patologia aparatului genito-urinar și cea hipertenzivă asociată sarcinii prevalează în structura morbidității materne, iar bolile aparatului circulator ocupă stabil locul trei, cu dinamică crescătoare. Antecedentele obstericale (avorturi medicale, nașteri premature și greutate mică la naștere, mortinatalitate, avorturi spontane și macrosomie) au fost mai frevente la femeile din L1. Aceste femei au avut o greutate a corpului mai mare până la sarcina actuală și înaintea nașterii, în 64,29% cazuri un indice de masă corporală ≥30 kg/m², fiind mai frecvent sub supravegherea medicilor specialiști, comparativ cu femeile din L0. Nu s-au stabilit diferențe între loturile de studiu privitor la modalitatea nașterii și starea nou-născutului apreciată după Apgar. Totodată, din sala de naștere 12,5% din nounăscuții L1 au fost transferați în secția de reanimare neonatală față de nici un copil din L0. Cel mai frecvent nou-născuții din L1 au suferit de consecințele prematurității (21,75%), asfixie (17,39%) și retard de creștere intrauterină (13,05%). Conform rezultatelor evaluărilor statutului de dezvoltare neurologică în baza instrumentului BSID-III la vârsta de 6 luni a fost apreciată o variație statistic semnificativă pentru domeniul limbajului și cel motor în lotul copiilor din mame cu boli cronice, comparativ cu media scorurilor în lotul copiilor din mame fără boli cronice. În lotul copiilor prematuri din mame cu boli cronice s-a semnalat o frecvență mai mare pentru retardul statural, subponderabilitate și un caz de microcefalie. Concluzii. Morbiditatea neonatală asociată cu patologia cronică maternă include mai frecvent consecințele prematurității, asfixie și retard de creștere intrauterină. Dezvoltarea neurologică la nou-născuții prematuri din aceste mame prezintă tulburărilor motorii la vârsta de 6 luni corectate, ceea ce indică necesitatea supravegherii acestora în cadrul serviciilor de intervenție timpurie. Frecvența cazurilor de vârsta mică de gestație la nou-născuții în lotul mamelor cu boli cronice este de 1,6 ori mai mare comparativ cu semenii din mamele fără de patologie cronică.

Introduction. Maternal chronic diseases are associated with adverse outcomes for fetus and infants, such as low birth weight and preterm birth. One in three women of reproductive age has at least one chronic disease that can compromise her own health and that of the fetus. The aim of the study was to evaluate the pregnancy, birth, neonatal, and 6-month neurodevelopmental outcomes in newborns of mothers with pre-existing chronic conditions, compared to peers born to healthy mothers. Material and methods. We conducted a retrospective population-based descriptive study of maternal extragenital pathology in the years 2001 - 2021, according to the Statistical Report 32A. The prospective study included 90 mothers and their newborns, who were divided into two groups: the study group (L1) included 44 children from mothers with chronic diseases and the control group (L0) - 46 children from mothers without chronic diseases. L1 included 22 preterm newborns and 20 term newborns, and L0 - 23 preterm newborns and 23 term newborns. The average gestational age of the subgroup of premature children (L1p) was 32.13±0.16 weeks of gestation (w.g.) and of the subgroup of term children L1t - 39.27±1.20 w.g. For the control group L0p - 33.20±0.33 w.g. and the group L0t - 41.25±1.29 w.g. The BSID-III (Bayley Scales of Infant and Toddler Development) tool was used to assess the neurodevelopment of children, with premature children being assessed at 6 months of corrected age. Results. According to the population study, genitourinary and hypertensive pathologies associated with pregnancy prevail in the structure of maternal morbidity, and diseases of the circulatory system occupy the third place, with increasing dynamics. Obstetric hystory (medical abortions, premature births and low birth weight, stillbirths, spontaneous abortions and macrosomia) were more frequent in women from L1. These women had a higher body weight until the current pregnancy and before birth, a body mass index ≥30 kg/m² in 64.29% of cases, being more frequently under the supervision of specialist doctors. No differences were established between groups regarding the mode of birth and the assessment of the newborn's condition according to the Apgar score. At the same time, 12.5% of newborns from L1 were transferred to the NICU from the delivery room compared to no children from L0. Most frequently, newborns in L1 suffered from the consequences of prematurity (21.75%), asphyxia (17.39%) and intrauterine growth retardation (13.05%). According to the results of the neurodevelopment status assessments, according to BSID-III at the age of 6 months, a statistically significant variation was appreciated in the group of children from mothers with chronic diseases compared to the average scores in the group of children from mothers without chronic diseases for the language and motor domain. In the group of premature children from mothers with chronic diseases, a higher frequency was reported for growth delay, underweight and one case of microcephaly. Conclusions. Neonatal morbidity associated with chronic maternal conditions more frequently includes the consequences of prematurity, asphyxia and intrauterine growth restriction. Neurodevelopment in premature newborns from these mothers presents motor disorders at the age of 6 months corrected, which indicates the need for their supervision within early intervention services. The frequency of cases of small gestational age in newborns in the group of mothers with chronic diseases is 1.6 times higher compared to their peers from mothers without chronic pathology.