Formațiunile tumorale ovariene la copil – abordare diagnostică și terapeutică

Abstract

Majoritatea formațiunilor tumorale pelvine la fete sunt de origine ovariana. In populația pediatrica spectrul formațiunilor tumorale ovariene variază de la chisturi funcționale simple la tumori maligne. Incidența, prezentarea clinică și distribuția histologică a acestora variază în funcție de grupele de vârstă. Neoplasmele ovariene sunt de regula tumori cu origine in celulele germinale sau pot fi tumori epiteliale respectiv de origine stromala. Tumorile cu celule germinale reprezintă majoritatea neoplasmelor ovariene in populația pediatrică. Teratomul matur este cea mai frecventa formațiune tumorala ovariana la fete și adolescente, în timp ce disgerminomul constituie cea mai frecventă malignitate ovariană la copil. Manifestările clinice sunt adesea nespecifice si includ dureri abdominale, masă pelvină palpabilă, greață/vărsături și uneori modificări endocrine, cum ar fi anomalii menstruale, pubertate precoce și semne de virilizare. În evaluarea diagnostica si abordarea terapeutica a formațiunilor tumorale ovariene la copii, scopul principal este de a determina caracteristicile de malignitate, deoarece abordul terapeutic pentru leziunile benigne și maligne este semnificativ diferit. Principalul instrument imagistic pentru evaluarea formațiunilor tumorale ovariene este ecografia, care poate evalua dimensiunea, localizarea și caracteristicile maselor tumorale. Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) sau tomografia computerizată (CT) sau laparoscopia pot fi utilizate pentru o evaluare suplimentară dacă rezultatele ecografiei sunt neconcludente sau dacă se suspectează malignitate, în special la adolescente. Prezența componentelor solide, dimensiunile mari și aspectul heterogen la ecografie, imagistica prin rezonanță magnetică și tomografie computerizată indică un risc crescut de malignitate. Evaluarea diagnostica serologica bazata pe markerii tumorali este indicata în special la adolescente pentru aprecierea riscului de malignitate, dar aceștia sunt mai puțin utili la vârsta mica. Se utilizează dozarea alfa-fetoproteinei, lactat dehidrogenazei, subunitatea beta a gonadotropinei corionice umane, antigenul CA 125 și inhibina. Deși indicați in explorare, nivelurile serice ale markerilor tumorali nu pot nici confirma, nici exclude malignitatea. Formațiunile chistice ovariene funcționale, în special cele detectate antenatal se pot resorbi spontan fără intervenție. Intervenția chirurgicală este indicată în cazurile de formațiuni chistice mari simptomatice sau dacă există elemente de sugestive pentru malignitate. Abordarea terapeutica actuala include în principal laparoscopia sau laparotomia cu prezervarea țesutului ovarian. Complicațiile formațiunilor tumorale ovariene includ torsiunea, ruptura sau hemoragia situație in care acestea pot necesita intervenție chirurgicală in urgentă. Abordarea terapeutica a maselor tumorale ovariene la vârsta pediatrice trebuie să aibă caracter curativ și, atunci când este posibil sa se efectueze minim invaziv si cu prezervarea țesutului ovarian. Pacientele de vârsta pediatrica diagnosticate cu formațiuni tumorale ovariene trebuie tratate în centre specializate care permit abord multidisciplinar pentru a evita complicațiile, pentru un prognostic optim si pentru prezervarea fertilității. Autorii prezinta experiența abordării diagnostice a formațiunilor tumorale ovariene la copil si locul tratamentului minim invaziv in strategia terapeutica.