Sindrom de lob mediu din alergoze respiratorii la copil – caz clinic

Abstract

Summary

Introduction. Middle Lobe Syndrome is a clinico-radiological entity defined by persistent or recurrent atelectasis of the right middle lobe. In children, the nonobstructive form is frequently associated with chronic airway inflammation, particularly in the context of allergic asthma and atopic predisposition. Early diagnosis is essential to prevent bronchial remodeling and irreversible pulmonary complications. Materials and Methods. A clinical case of non-obstructive MLS was analyzed in a pediatric patient with uncontrolled persistent allergic asthma. The evaluation included a thorough review of anamnesis and clinical data, hematological, immunological, and allergological investigations of total and specific immunoglobulin E levels, and imaging studies by chest radiography and computed tomography. The diagnosis was established by correlating clinical findings with paraclinical results. Results. The patient presented with atopic dermatitis during the first year of life, followed by recurrent episodes of obstructive bronchitis, wheezing, and oxygen desaturations as low as 85%. Allergological investigations revealed sensitization to multiple inhalant and food allergens, associated with peripheral eosinophilia. At the age of two years, she was diagnosed with persistent allergic asthma, with subsequent frequent exacerbations and repeated hospitalizations. Total immunoglobulin E levels remained persistently elevated, reaching a peak of 1000 IU/mL. Positive IgM antibodies against Aspergillus fumigatus were also detected, supporting the diagnosis of allergic bronchopulmonary aspergillosis. During 2025–2026, respiratory symptoms worsened, with predominantly nocturnal productive cough and dyspnea on minimal effort. Chest computed tomography revealed complete atelectasis of the right middle lobe, without traction bronchiectasis or signs of endobronchial obstruction, confirming the diagnosis of non-obstructive middle lobe syndrome secondary to chronic inflammation associated with uncontrolled allergic asthma. Conclusions. Non-obstructive Middle Lobe Syndrome may represent a complication of chronic allergic inflammation in children with severe allergic asthma and atopic predisposition. Persistent elevated serum IgE levels, multiple allergen sensitization, and insufficient asthma control are important contributing factors in the development of middle lobe atelectasis. Computed tomography is the gold standard for confirming the diagnosis. Early identification of at-risk patients and optimization of asthma management are essential for preventing pulmonary remodeling and long-term respiratory complications.

Rezumat Introducere. Sindromul de lob mediu (SLM) reprezintă o entitate clinicoradiologică caracterizată prin atelectazia persistentă sau recurentă a lobului mediu drept. La copil, forma non-obstructivă este frecvent asociată cu inflamația cronică a căilor respiratorii, în special în contextul astmului bronșic alergic și al terenului atopic. Diagnosticul precoce este important pentru prevenirea remodelării bronșice și a complicațiilor pulmonare ireversibile. Materiale și metode. A fost analizat un caz clinic de SLM non-obstructiv la o pacientă pediatrică cu astm bronșic alergic persistent necontrolat. Evaluarea a inclus analiza datelor anamnestice și clinice, investigații hematologice, imunologice și alergologice, determinarea imunoglobulinei E totale și specifice, precum și explorări imagistice prin radiografie toracică și tomografie computerizată. Diagnosticul a fost stabilit prin corelarea datelor clinice cu rezultatele investigațiilor paraclinice. Rezultate. Pacienta a prezentat dermatită atopică în primul an de viață, urmată de episoade recurente de bronșite obstructive, wheezing și desaturări de oxigen până la 85%. Investigațiile alergologice au evidențiat sensibilizare la multiple alergene inhalatorii și alimentare, asociată cu eozinofilie periferică. La vârsta de 2 ani a fost diagnosticată cu astm bronșic alergic persistent, ulterior evoluând cu exacerbări frecvente și spitalizări repetate. Valorile imunoglobulinei E totale au rămas persistent crescute, atingând un maxim de 1000 UI/ml. De asemenea, au fost identificați anticorpi IgM pozitivi pentru Aspergillus fumigatus, susținând diagnosticul de aspergiloză bronhopulmonară alergică. În anul 2025–2026 simptomatologia respiratorie s-a agravat, cu tuse productivă predominant nocturnă și dispnee la eforturi minime. Tomografia computerizată toracică a evidențiat atelectazie totală a lobului mediu drept, fără bronșiectazii de tracțiune sau semne de obstrucție endobronșică, confirmând diagnosticul de sindrom de lob mediu non-obstructiv secundar inflamației cronice asociate astmului bronșic alergic necontrolat. Concluzii. Sindromul de lob mediu non-obstructiv poate reprezenta o complicație a inflamației alergice cronice la copiii cu astm bronșic sever și teren atopic. Hiper-IgEemia persistentă, sensibilizarea multiplă la alergeni și controlul insuficient al astmului constituie factori importanți implicați în dezvoltarea atelectaziei lobului mediu. Tomografia computerizată este metoda imagistică de elecție pentru confirmarea diagnosticului. Identificarea precoce a pacienților cu risc și optimizarea managementului astmului sunt esențiale pentru prevenirea remodelării pulmonare și a complicațiilor respiratorii pe termen lung.