Reviu anual al cazurilor de persistență a ductului arterial la copiii prematuri din sectia Reanimare nou-născuți de nivel III

Abstract

Introduction. Patent ductus arteriosus (PDA) in premature infants remains a topic that raises various controversies and discussions in its approach. There is still no consensus on the management of PDA in premature infants. Treatment methods vary from preventive interventions even in asymptomatic patients, pharmacological or 362 surgical treatment for symptomatic ones, expectant and non-pharmacological treatments. Numerous randomized controlled clinical trials and recent meta-analyses have largely failed to demonstrate that early active treatment improves crucial clinical outcomes, such as mortality, bronchopulmonary dysplasia (BPD), intraventricular hemorrhage (IVH) or necrotizing enterocolitis (NEC). Aim of the study: to assess the association of PDA with serious neonatal outcomes (BPD, NEC and IVH) and the impact on mortality, as well to identify risk factors. To evaluate the efficacy of pharmacological treatment with Acetominofen (Paracetamol). Results. In the structure of morbidity of children with intensive PDA, Respiratory Distress Syndrome (92%), Sepsis (83%) and Congenital Pneumonia (88%), followed by Transient Hypoglycemia (55%), NEC (42%), IVH grades II or III (36%), Intrauterine Growth Restriction (35%), BPD (25%), Tracheobronchial Hemorrhage (14%), Gastrointestinal Hemorrhage (8%), CID Syndrome (5%) and Neonatal Hypotension (18%). Conclusions. Significant hemodynamic PDA has a major impact on neonatal morbidity and mortality of premature children, born under 32 weeks of gestation. Large premature babies with PDA do not present clinical significance, being a condition that resolves physiologically without influencing the associated pathologies.

Introducere. Persistența ductului arterial (PDA) la copiii prematuri rîmâne a fi o tema care stârnește diverse controverse și dscutii în abordarea sa. În continuare nu există un consensus unic în conduita PDA la copiii prematuri. Metodele de tratament variază de la intervenții preventive chiar și la pacienții asimptomatici, tratament farmacologic sau chirurgical la cei simptomatici, tactici expectative și non-farmacologice. Numeroase studii clinice randomizate controlate și meta-analize recente nu au reușit în mare măsură să demonstreze că tratamentul activ precoce îmbunătățește rezultatele clinice cruciale, cum ar fi mortalitatea, displazia bronhopulmonară (DBP), hemoragia intraventriculară (HIV) sau enterocolita necrozantă (EUN). Scopul lucrării: evaluarea asocierii PDA cu sechele neonatale grave (DBP, EUN, HIV) și impactul asupra mortalității, precum și identificarea factorilor de risc. Evaluarea eficacității tratamentului farmacologic cu Acetominofen (Paracetamol). Rezultate. In structura morbidității copiilor cu PDA hemodinamic intensiv predomină sindromul detresei respiratorii (92%), sepsisul (83%) și pneumonia congenitală (88%), urmate de hipoglicemia tranzitorie (55%), EUN (42%), HIV de gradele II și III (36%), retardul de dezvoltare intrauterin (35%), DBP (25%), hemoragia trahe-bronșică (14%), hemoragia gastrointestinală (8%), sindromul CID (5%) și hipotensiunea neonatală (18%). Concluzii. PDA hemodinamic intensiv are un impact major asupra morbidității și mortalității neonatale a copiilor prematuri, născuți la termenul sub 32 s.g. Copiii prematuri mari cu PDA, nu prezintă semnificație clinică, fiind o stare ce se rezolvă fiziologic fără a influența patologiile asociate.