Prognostic factors for complications in pediatric foreign body ingestion: experience of a tertiary pediatric emergency center

Abstract

Introduction Foreign body ingestion is one of the most common pediatric gastrointestinal emergencies, particularly affecting young children. Although most cases have a favorable outcome, certain foreign body characteristics and delays in therapeutic management may lead to severe complications, requiring complex endoscopic procedures, intensive care unit admission, or surgical treatment. Materials and Methods We conducted a retrospective observational study including children diagnosed with foreign body ingestion and admitted to the “St. Mary” Emergency Clinical Hospital for Children in Iași, Romania, between 2021 and 2025. Demographic characteristics, type and location of the foreign body, number of ingested objects, time interval from ingestion to hospital presentation, and time interval from ingestion to endoscopic intervention were analyzed. Unfavorable outcomes were defined as the occurrence of complications, admission to the intensive care unit, and/or the need for surgical intervention. Results. A total of 221 children with foreign body ingestion were included in the study. The most frequently ingested objects were coins, batteries, and metallic objects. Unfavorable outcomes were recorded in 31 patients (14.0%), of whom 6 required intensive care unit admission and 5 underwent surgical intervention. Severe complications included intestinal obstruction, gastrointestinal fistulas, and significant mucosal injuries. Data analysis demonstrated an association between the occurrence of complications and battery ingestion, multiple magnet ingestion, the presence of multiple foreign bodies, and delayed presentation to the hospital. Furthermore, a longer ingestion-to-endoscopy interval was associated with an increased risk of unfavorable outcomes. Conclusions. Foreign body ingestion remains a condition with significant morbidity potential in the pediatric population. Batteries and multiple magnets represent the most important risk categories for severe complications. Reducing the time to evaluation and endoscopic intervention may contribute to lower morbidity and improved outcomes. Early identification of prognostic factors allows prioritization of high-risk cases and optimization of therapeutic management.

Introducere Ingestia de corpuri străine reprezintă una dintre cele mai frecvente urgențe gastrointestinale pediatrice, afectând în special copiii cu vârste mici. Deși majoritatea cazurilor au o evoluție favorabilă, anumite caracteristici ale corpului străin și întârzierile în managementul terapeutic pot conduce la complicații severe, necesitând intervenții endoscopice complexe, internare în terapie intensivă sau tratament chirurgical. Materiale și metode. Am realizat un studiu retrospectiv observațional care a inclus copiii diagnosticați cu ingestie de corpuri străine și internați în cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria” Iași în perioada 2021–2025. Au fost analizate caracteristicile demografice, tipul și localizarea corpului străin, numărul obiectelor ingerate, intervalele de timp dintre ingestie și prezentarea la spital, respectiv dintre ingestie și intervenția endoscopică. Evoluția nefavorabilă a fost definită prin apariția complicațiilor, necesitatea internării în secția de terapie intensivă și/sau efectuarea unei intervenții chirurgicale. Rezultate. Au fost incluși 221 de pacienți cu ingestie de corpuri străine. Cele mai frecvente obiecte ingerate au fost monedele, bateriile și obiectele metalice. Evoluția nefavorabilă a fost înregistrată la 31 de pacienți (14,0%), dintre care 6 au necesitat internare în terapie intensivă și 5 intervenție chirurgicală. Complicațiile severe au inclus obstrucții intestinale, fistule digestive și leziuni mucozale semnificative. Analiza datelor a evidențiat o asociere între apariția complicațiilor și ingestia de baterii, ingestia de magneți multipli, prezența mai multor corpuri străine și întârzierea prezentării la spital. De asemenea, prelungirea intervalului ingestie–endoscopie a fost asociată cu o creștere a riscului de evoluție nefavorabilă. Concluzii Ingestia de corpuri străine rămâne o patologie cu potențial sever în populația pediatrică. Bateriile și magneții multipli reprezintă cele mai importante categorii de risc pentru apariția complicațiilor. Reducerea timpului până la evaluarea și intervenția endoscopică poate contribui la diminuarea morbidității și la îmbunătățirea prognosticului. Identificarea precoce a factorilor prognostici permite prioritizarea cazurilor cu risc crescut și optimizarea managementului terapeutic.