Lucrări practice la Anatomia Omului / Notebook for Practical work at Human Anatomy / Практические занятия по анатомии человека(Ghid pentru autoinstruire / Guide for self-studying / Пособие по самоподготовке) I. Aparatul locomotor. Viscere. / I. Locomotor Apparatus. Internal organs. / I. Опорно-двигательный аппарат. Внутренние органы.

Abstract

Acest material didactic urmărește scopul de a însuşi obiectul la un nivel mai profund şi include numeroase imagini pentru adnotare, scheme pentru fiecare temă aparte a programului de studii și altă informație utilă studenţilor pentru lucrările de laborator la disciplina Anatomia omului în semestrul I de studii. Începând studierea anatomiei omului pe care se bazează toate disciplinele medicale fundamentale și clinice mulți tineri mediciniști întâmpină greutăți care țin de înțelegereași utilizarea terminologiei speciale. La prima vedere se creează falsa impresie că însușireaAnatomiei constă în memorarea mecanică a unui număr enorm de termeni și detalii. În acest sens Jan Comenius (Komensky), fondatorul științei moderne despre educație, menționa: „... când lipsesc detaliile este aproape imposibil să înțelegi sau să evaluezi un lucru și este la fel de imposibil să reții acel lucru. Tot ce nu are sens nu poate fi nici înțeles, nici apreciat și prin urmare, nu poate fi memorat”. Pentru a depăși astfel de situații trebuie să apelați la dicționarele medicale explicative sau la ajutorul profesorului. Alt moment important în studierea anatomiei îl prezintă nivelul de cunoștințe, care trebuie atins. Există mai multe modele de clasificare a nivelurilor de însușire a materialului studiat (B. S. Bloom, V. P. Bespalko, V. N. Maximovași a.). Reproducem una dintre cele mai simple, care include cinci niveluri de cunoștințeși anume: 1. Nivelul zero, sau inițial, care constă în faptul, că studentul dispune de pregătirea generală, care i-ar permite să înțeleagăși să recepționeze în mod conștientinformația nouă pentru el. 2. Nivelul unu – constă în recunoașterea obiectelor, proceselor, fenomenelor studiate anterior, bazate pe date superficiale, sub formă de idei, luări de cunoștință. 3. Nivelul doi – reprezintă reproducerea informațieiobținute anterior, care poate fi neconștientizată, însușită mecanic și expusă după model (manual, conspect etc.) sau conștientizată, selectată din mai multe surse, concretizată și sistematizată și expusă după sens. Cunoștințele de nivelul doi sunt numite cunoștințe – copii, iar activitatea – reproducere. 4. Nivelul trei – reprezintă starea, în care studentul e apt să transforme informațiaînsușită pentru discutarea obiectelor cunoscute și s-o utilizeze în diverse situații reale. Activitatea la nivelul trei e denumită aplicare, e de sine stătătoare, fără model, iar cunoștințele – priceperi, deprinderi, obișnuințe. Referitor la anatomie cunoștințele de acest nivel asigură stabilirea poziției anatomice a pieselor studiate, demonstrarea elementelor descriptive cu explicarea rolului lor funcționalșiimportanței aplicative, elaborarea clasificărilor, schemelor și referatelor, rezolvarea testelor și a problemelor de situație, confecționarea preparatelor etc. 5. Nivelul patru – reprezintă extrapolarea, extinderea cunoștințelor acumulate asupra unui cerc mai larg de noțiuniși deprinderi, elaborarea unor informații noi, necunoscute anterior. Prin urmare este vorba despre investigare, creativitate. Având în vedere cele menționate mai sus oricine poate decide ce fel de cunoștințe din domeniul anatomiei trebuie să posede studentul pentru a fi în stare să însușească celelalte discipline medicale ca să devină medic. În acest sens vine în ajutor prezentul ghid, care are menirea să conducă studenții pas cu pas prin toate compartimentele anatomiei omului orientându-i spre atingerea scopului scontat.