|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- REVISTE MEDICALE NEINSTITUȚIONALE
- The Moldovan Medical Journal
- Curierul Medical 2009 - 2016
- Curierul Medical, 2012
- Curierul Medical, 2012, Vol. 327, Nr. 3
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/8725
Title: | Managementul pacienţilor cu sindromul coronarian acut fără elevaţie persistentă a segmentului ST la etapa de prespital |
Other Titles: | Management of acute coronary syndrome without persistent elevation segment ST of patients in the prehospital stage Ведение пациентов с острым коронарным синдромом без подъема сегмента ST на до госпитальном этапе |
Authors: | Crivceanschii, L. |
Keywords: | acute coronary syndrome |
Issue Date: | 2012 |
Publisher: | Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” |
Citation: | CRIVCEANSCHII, L. Managementul pacienţilor cu sindromul coronarian acut fără elevaţie persistentă a segmentului ST la etapa de prespital. In: Curierul Medical. 2012, nr. 3(327), pp. 133-134. ISSN 1875-0666. |
Abstract: | Introducere.
După datele OMS, anual 2,5 milioane bolnavi se internează în Departamentul de Medicină de Urgenţă cu diagnosticul:
Sindromul Coronarian Acut (SCA). Morbiditatea anuală în SCA
constituie 3 la 1 000 de populaţie, letalitatea – 3-5% (ESC, 2011).
Conform datelor Comitetului Naţional de Statistică din SUA în
această țară anual se spitalizează mai mult de 1 milion de bolnavi
cu SCA, iar în ţările Europene (Franța, Italia, Germania, Spania)
- 750 000 bolnavi. În Republica Moldova în structura solicitărilor
către serviciul Asistenței Medicale Urgente (AMU) – urgenţele
cardiovasculare constituie 25,5%, din care 52% sunt majore (critice). Ponderea SCA în urgențele cardiovasculare majore constituie 7,1%, dintre care 81,8% este rezervată pentru SCA fără
elevație persistentă a segmentului ST.
Material şi metode
În studiul nostru a fost aplicată analiza prospectivă a 250 de
fişe de solicitare a serviciului AMU din municipiul Chişinău,
în anul 2010, cu diagnosticul de SCA fără elevaţie persistentă a
segmentului ST. S-a făcut analiza incidenţiei în structura solicitărilor a populaţiei la serviciul AMU şi în structura urgenţelor
cardiovasculare; analiza solicitărilor conform categoriilor de vârstă, sex şi starea socială; analiza protocoalelor de management şi
corespunderea lor standardelor actuale; analiza complicaţiilor la
etapa de prespital. Managementul pacienţilor cu SCA fără elevaţie persistentă a segmentului ST a fost bazat pe recomandările
societăţii cardiologilor din Europa 2007 şi protocolului clinic naţional IMA 2009.
Rezultate obţinute şi discuţii
În urma studiului efectuat, s-a constatat că în municipiul
Chişinău pe parcusrul anului 2010 au fost înregistrate 252 738
de solicitări, din care 24 996 de solicitări sunt de urgenţă majoră.
Din toate cazurile de urgenţă majoră au fost înregistrate 3 482
(1,37%) de solicitări cardiologice, din care 3 036 (1,20%) cazuri
cu SCA fără elevaţie persistentă a segmentului ST. Pentru prelungirea tratamentului au fost spitalizaţi 2 587 (85,2%) de pacienţi
cu diagnosticul SCA fără elevaţie persistentă a segmentului ST.
Pentru analiza solicitărilor conform categoriilor de vârstă, sex şi
stare socială; analiza respectării protocoalelor de management şi
corespunderea lor standardelor actuale şi analiza complicaţiilor
la etapa de prespital a fost efectuată o cercetăre a 250 de fişe de
solicitare a bolnavilor către serviciului AMU din municipiul Chişinău în anul 2010.
Concluzii
1. Incidenţa SCA fără elevație persistentă a segmentului ST
în structura accesului populației la serviciul AMU şi în ponderea
urgențelor cardiovasculare rămâne a fi crescută şi necesită respectarea managementului conform recomandărilor ghidurilor
internaționale şi protocoalelor clinice naționale pentru prevenirea apariţiei complicaţiilor severe la etapa de prespital.
2. SCA fără elevaţie persistentă a segmentului ST se instalează
în toate categoriile sociale și de vârstă, începând cu 20 de ani, dar
predominând la persoanele în vârstă de peste 60 de ani. Analiza
comparativă ne prezintă situaţia ca bărbaţii sunt supuşi mai des
riscului de instalare a SCA, iar vârsta şi starea socială joacă un rol
important în evoluţia SCA. Rezultatele obţinute demonstrează că
cel mai mare număr de pacienţi cu diagnoza SCA fără elevaţie
persistentă a segmentului ST sunt de vârstă pensionară, preponderează solicitările pacienţilor de sex feminin, raportul lor fiind
de 2:1; în celelalte grupuri – invalizi, neangajaţi preponderează
solicitările pacienţilor de sex masculin, raportul lor fiind de 6:1.
3. Protocoalele de management a pacienţilor cu SCA fără elevaţie persistentă a segmentului ST au fost respectate în 57,20%;
parţial respectate în 30,80% şi în 12% au fost administrate remediile medicamentoase care nu sunt prevăzute în protocoale de
management al SCA.
4. Studiul efectuat demonstrează că în structura complicaţiilor primul loc îl ocupă edemul pulmonar; al II-lea – fibrilaţia atrială; al III–lea – şocul cardiogen și al IV–lea – blocul de
ramură stângă a f.His. Complicațiile severe au fost înregistrate
în grupurile, unde protocoalele de management au fost parțial
respectate sau au fost administrate remedii medicamentoase care
nu sunt recomandate. |
metadata.dc.relation.ispartof: | Curierul Medical: Congresul III al Medicilor de Familie din Republica Moldova, 17–18 mai, 2012, Chişinău, Republica Moldova, Conferinţa Naţională „Maladii bronhoobstructive la copii”, consacrată profesorului universitar, doctor habilitat Victor Gheţeul, 27 aprilie, Chişinău, Republica Moldova |
URI: | http://moldmedjournal.md/wp-content/uploads/2016/09/18.pdf http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/8725 |
ISSN: | 1875-0666 |
Appears in Collections: | Curierul Medical, 2012, Vol. 327, Nr. 3
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|