Managementul bolilor nespecifice ale aparatului respirator în cadrul Centrelor Medicilor de Familie

Abstract

Introducere. Bolile nespecifice ale aparatului respirator (BNAR) ocupă un loc de frunte în structura incidenţei, prevalenţei şi mortalităţii populaţiei adulte. Conform datelor cercetărilor ştiinţifice răspăndirea BNAR este foarte variabilă şi oscilează între 7,2 şi 32,8% în diferite regiuni ale lumii. Rata înaltă a pacienţilor cu BNAR şi cheltuielile financiare în cadrul acestei patologii condiţionate de pierderea capacităţii temporare de muncă, invaliditatea, mortalitatea prematură mărturisesc despre necesitatea optimizării managementului asistenţei medicale BNAR în condiţiile actuale în cadrul reformelor sistemului sănătăţii publice. Cu acest scop este prevăzută apropierea asistenţei medicale spre populaţie şi concentrarea maximală a tuturor activităţilor curative şi profilactice de către medicul de familie. În aceste condiţii apare necesitatea aprecierii volumului activităţilor curative şi profilactice înfăptuite de serviciile de ftiziopneumologie şi asistenţă medicală primară la toate etapele în cadrul sistemului sănătăţii publice. Pentru determinarea volumului şi caracterului măsurilor medico-profilactice ale bolnavilor cu patologii bronhopulmonare, în legătură cu reorganizarea asistenţei medicale s-a efectuat aprecierea volumului şi caracterul activităţii acordării asistenţei medicale pacienţilor cu BNAR, înfăptuite de medicul de familie şi ftiziopneumolog la diferite etape de asistenţă medicală. Material şi metode Au fost analizate adresările anuale după asistenţă medicală în baza fişei de ambulatoriu a pacientului, tichetului statistic de evidenţă a diagnosticului definitiv, datelor statistice, registrului de evidenţă a pacienţilor medicului de familie, registrul de evidenţă a certificatelor de concediu medical şi alte documente statistice. Răspândirea BNAR în poulaţia matură a fost evaluată anual în baza datelor adresărilor pacienţilor la Centrele Medicilor de Familie în câte 2 sectoare municipale şi rurale cu o populaţie de 115 241 în perioada anilor 2007-2009. Datele adresărilor anuale ne-au permis să luăm în consideraţie, de asemenea, cazurile de apariţie ale acutizării maladiilor existente. În cadrul stabilirii BNAR au fost aplicate denumirile bolilor aparatului respirator în conformitate cu Clasificarea Internaţională a maladiilor revizia a X OMS. Aprecierea funcţiei medicului de familie şi volumul asistenţei medicale pneumologice a fost efectuată din considerentele indicatorilor răspândirii şi particularităţilor evoluţiei unor forme nosologice BNAR, numărul de vizite în perioada acută a bolii, recovalescenţă şi evidenţa dispensarială calculată la 1 000 populaţie matură. Rezultate obţinute Prevalenţa BNAR acute şi cronice a populaţiei mature, conform materialelor adresărilor pacienţilor în perioada evaluată în teritoriile de curaţie, s-a mărit de la 26,7‰ până la 28,8‰. Din cauza BNAR mai fregvent se adresează femeile, indicele răspândirii la acest contingent de populaţie a fost mai înalt, în comparaţie cu bărbaţii şi a alcătuit, corespunzător, 31,5‰ şi 25,8‰. Cercetările efectuate au demonstrat, că grupul de pacienţi cu BNAR după rata mortalităţii s-a repartizat în modul următor: bronşită cronică, bronhopneumopatie cronică obstructivă, bronşită acută, astm bronşic, pneumonie, boală bronşiectatică. Formele nosologice evaluate alcătuiesc 90-95% din maladiile bronhopulmonare nespecifice. Răspândirea formelor acute BNAR pe parcursul a trei ani a fost la un nivel, alcătuind 11,0‰. În localităţile rurale acest indice – 10,5‰ a fost mai mic în comparaţie cu cel urban (11,3‰). Maladiile principale, care au fost incluse în lotul BNAR acute, au fost bronşita acută şi pneumoniile, aceste maladii s-au înregistrat în 106 vizite la 1 000 populaţie matură. Un loc important în structura BNAR aparţine maladiilor cronice pulmonare, astfel răspândirea lor în perioada evaluată a crescut de la 15,8‰ până la 17,9‰. În condiţiile urbane morbiditatea a fost la acelaşi nivel pe parcursul a trei ani de evidenţă, alcătuind 14,6‰. În condiţiile rurale a fost, cu certitudine, depistată o creştere a răspândirii BNAR prin adresare de la 9,6 ‰ până la 18,2‰. Răspîndirea BNAR cronice se măreşte cu vârsta, preponderent la vârsta pacienţilor de 60 de ani acest indice (52,0‰) depăşeşte mai mult de 4 ori incidenţa lor în vârsta până la 30 de ani (11,7‰). Între BNAR cronice mai fregvent se întâlnesc bronşita cronică, bronhopneumopatia cronică obstructivă, astmul bronşic, boala bronşiectatică. Pe parcursul anului, la medicul de familie cu sector de 1 000 populaţie matură au fost 182 de vizite ale pacienţilor cu BNAR cronice. Managementul asistenţei medicale pneumologice, la nivelul secţiilor consultative, este orientat în două direcţii: diagnosticarea calitativă BNAR prin adresarea pacienţilor cu semne sugestive la patologia pulmonară şi depistarea activă, oportună a pacienţilor prin examenele profilactice ale contingentului din grupurile de risc prioritar. A fost stabilit că, pentru depistarea oportună BNAR de către medicul de familie, care înfăptueşte evidenţa şi examinarea persoanelor din contingentul grupurilor de risc sporit de înbolnăvire cu BNAR la un sector de 1 000 populaţie este necesar de 256 de vizite în an. În conformitate cu sistemul contemporan de acordare a asistenţei medicale pacienţilor cu patologie bronhopulmonară de către medicul de familie la un sector, care constă din 1 000 populaţie matură, pe parcursul anului au fost înregistrate 544 de vizite în cadrul Centrelor Medicilor de Familie, ceea ce alcătuieşte în mediu 3 vizite în zi. Datele obţinute au fost orientate la planificarea direcţionată a volumului necesar de asistenţă medicală pacienţilor cu BNAR. Concluzii Bolile nespecifice ale aparatului respirator, în prezent, constituie o problemă medico-socială importantă, care în principiu are tendinţe de creştere în următorii ani. În rezolvarea acestei probleme un loc important îl ocupă managementul BNAR prin fortificarea procesului de diagnosticare şi profilaxie în cadrul Centrelor Medicilor de Familie, optimizarea calităţii şi accesibilitatea serviciilor medicale prestate. Aprecierea volumului activităţilor profilactice şi curative ale asistenţei medicale la nivelul Centrelor Medicilor de Familie şi secţiilor consultative (Instituţiilor medico-sanitare publice) de profil general va asigura depistarea oportună a BNAR, tratamentul calitativ şi îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei.