DC Field | Value | Language |
dc.contributor.author | Mișina, A. | |
dc.contributor.author | Gudumac, E. | |
dc.contributor.author | Harea, P. | |
dc.contributor.author | Bernic, J. | |
dc.date.accessioned | 2020-05-27T17:10:27Z | |
dc.date.available | 2020-05-27T17:10:27Z | |
dc.date.issued | 2019 | |
dc.identifier.citation | MIȘINA, A., GUDUMAC, E., HAREA, P., BERNIC, J. Torsiunea anexelor uterine la copii și adolescente = Uterine adnexal torsion in pediatric and adolescent patients. In: Arta Medica. 2019, nr. 3(72), pp. 153-154. ISSN 1810-1852. | en_US |
dc.identifier.issn | 1810-1852 | |
dc.identifier.uri | https://artamedica.md/old_issues/ArtaMedica_72.pdf | |
dc.identifier.uri | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/9972 | |
dc.description | Secţia Ginecologie Chirurgicală, IMSP Institutul Mamei şi Copilului, Catedra chirurgie, ortopedie și anestiziologie pediatrică,
IP Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, IMSP Institutul Mamei şi Copilului, Chișinău, Moldova, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și
al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica Moldova | en_US |
dc.description.abstract | Introducere: Torsiunea anexelor uterine (TAU) este o patologie destul de rar întâlnită și poate potențial influența la necesitatea
efectuării ovarectomiei (OE). Scopul studiului – studierea rezultatelor precoce și la distanță a intervențiilor organmenajante (IOM) în
TAU la pacientele pediatrice.
Material și metode: A fost analizată baza de date a 267 paciente în vârsta ≤19 ani cu chisturi și tumori ovariene, operate în secția
ginecologie chirurgicală din ianuarie 2000 până februarie 2019.
Rezultate: TAU s-au depistat în 36(13.5%) cazuri, vârsta medie a pacientelor a constituit 15.3±0.4 ani (95% CI:14.52-16.15). În
27(75%) cazuri au fost efectuate operații clasice (laparotomii) și în 9(25%) au fost utilizate tehnologiile laparoscopice. TAU s-au
constatat mai frecvent din stânga decât din dreapta - 20(55.6%) vs 16(44.4%). În TAU din ambele părți mai des (p<0.0001) se
întâlnea torsiunea mediană decât cea laterală - 31(86.1%) vs 5(13.9%). Ischemia ovarului de gr. III și IV s-a întâlnit statistic veridic
mai frecvent (p<0.05), decât de gr. I și II - 23(63.9%) vs 13(36.1%). Gradul mediu de TAU a fost de 465±28.1° (95% CI:407.9-522.1)
inclusiv 180° - 5(13.9%), 360° - 11(30%), 540° - 14(38.9%) și 720° - 6(16.7%). În cazul ischemiei de gr. II indicii medii al intensității
rotației - 382.5±22.5° (95% CI:329.3-435.7), în gr. III - 460±31.6°(95% CI:387.1-532.9) și în gr. IV - 617.1±24.7° (95% CI:563.8-670.5)
(p=0.0001, ANOVA). În cadrul intervențiilor chirurgicale în cazul TAU se practica tactica de IOM și etapele operației constau în: (1)
stabilirea intensității rotației și gradului de ischemie; (2) efectuarea detorsiei pe etape (dozată); (3) după restabilirea culorii (ischemie
de gr. I- III) se efectua chist(-tumor)ectomie cu reconstrucția ovarului. Timpul restabilirii culorii ovarului după TAU a constituit în mediu
28.7±1.4 min. (95% CI:25.77-31.76). Complicații legate de detorsie nu s-au constatat. IOM au fost efectuate mai frecvent decât OE,
pe toată perioada de studii și frecvența lor a fost de 22(61.1%) vs 14(38.9%). Un factor important ce influențează efectuarea IOM este
gradul de TAU, așadar în grupul cu efectuarea detorsiei și chist(-tumor)ectomiei statistic veridic mai des (p<0.0001) se depista un grad
de rotație mai mic decât în grupul unde s-a efectuat OE - 368.2±27.7° (95% CI:310.5-4.25.8) vs 617.1±24.7° (95% CI:563.8-670.7).
Implementarea metodei de detorsie în TAU a permis statistic veridic (p=0.0054) de mărit numărul IOM de la 35.2% (aa. 2000-2008)
până la 84.2% (aa. 2009-2019). La examenul patomorfologic a fost stabilit că în majoritatea cazurilor (n=22, 61.1%) pricina TAU au
fost tumorile benigne și în 14(38.%) – chisturile ovariene. Supravegherea după aceste paciente a fost în mediu de 83.4±9.3 luni (95%
CI:64.16-102.7), nici într-un caz nu s-a fixat recidivarea TAU. La USG cu dopplerografie în toate cazurile s-au depistat dimensiuni și
flux sangvin normal ale ovarului operat, cât și foliculogeneză normală.
Concluzii: În cazul TAU mai frecvent se întâlnesc torsiuni mediane: anexele stângi – după acele ceasului, cele drepte – contra ace.
Detorsia cu chist(-tumor)ectomie trebuie considerată metoda de elecție, nu este însoțită de complicații și maximal păstrează funcția
ovarului. Un risc potențial în efectuarea OE în cazul TAU trebuie considerat gradul de torsiune ≥540°. | |
dc.description.abstract | Introduction: Uterine adnexal torsion (UAT) is a rather rare pathology and may potentially influence the need for oophorectomy (OE).
The aim of the study - studying early and distant outcomes of organ-preservation interventions (OPI) in UATs in pediatric patients.
Material and methods: The database of 267 patients aged ≤19 years with ovarian cysts and tumors was analyzed, operated in the
department of surgical gynecology from January 2000 to February 2019.
Results: UAT was detected in 36(13.5%) cases, average of patients was 15.3±0.4 years (95% CI: 14.52-16.15). In 27(75%) of the
cases classical operations (laparotomies) were performed, and in 9(25%) laparoscopic technologies were used. UAT was more
frequently found in the left side, rather than in the right side - 20(55.6%) vs 16(44.4%). On both sides UAT, the median torsion was 31(86.1%) vs 5(13.9%) more often (p<0.0001). Ischemia of the ovary of grade III and IV is met statistically more frequently (p<0.05),
rather than grade I and II - 23(63.9%) vs 13(36.1%). The average grade of UAT was 465±28.1° (95% CI:407.9-522.1), including 180°
- 5(13.9%), 360° - 11(30%), 540° - 14(38.9%) și 720° - 6(16.7%). In the case of grade II ischemia, the mean rotational intensity indices
was 382.5 ± 22.5° (95% CI:329.3-435.7), in grade III - 460±31.6° (95% CI:387.1-532.9) and grade IV - 617.1±24.7° (95% CI:563.8-
670.5) (p=0.0001, ANOVA). In the case of UAT surgery, OPI tactics are practiced and the stages of surgery consist of: (1) determining
the intensity of rotation and degree of ischemia; (2) performing dosed detorsion; (3) after restoration of the color (I-III grade ischemia)
cyst (-tumor)ectomy was performed with ovarian reconstruction. The period to restore the ovary after UAT was 28.7±1.4 min. (95%
CI:25.77-31.76). Turn-over complications were not found. OPI were performed more frequently than OE throughout the study period,
and their frequency was 22(61.1%) vs 14(38.9%). An important factor influencing the OPI is the degree of UAT, thus in the detorsion
and cyst (-tumor)ectomy group statistical more often (p<0.0001) there is a lower degree of rotation than in the group where OE was
performed - 368.2±27.7° (95% CI:310.5-4.25.8) vs 617.1±24.7° (95% CI:563.8-670.7). The implementation of the detorsion method in
the UAT has made it statistically true (p = 0.0054) to increase the number of OPI from 35.2% (2000-2008) to 84.2% (2009-2019). At the
patomorphologic examination it was established that in most cases (n = 22, 61.1%) the UAT was benign tumors and in 14(38%) ovarian
cysts. Follow-up of these patients was in average of 83.4±9.3 months (95% CI:64.16-102.7), and nevermore were no recurrence of
UAT. At USG with dopplerography, normal and normalized blood flow and normal folliculogenesis were detected in all cases.
Conclusions: In case of UAT, median torsions are found more frequently: clockwise rotation of the left adnexa, counterclockwise
rotation of the right adnexa. Detorsion with cyst (-tumor)ectomy should be considered the method of choice, is not accompanied by
complications and maximally preserves the function of the ovary. A potential risk of OE in the case of UAT should be considered as
the torsion rate ≥540°. | |
dc.language.iso | | en_US |
dc.publisher | Asociaţia chirurgilor “Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova | en_US |
dc.subject | ovaries | en_US |
dc.subject | torsion | en_US |
dc.subject | detorsion | en_US |
dc.subject.mesh | Child | en_US |
dc.subject.mesh | Adolescent | en_US |
dc.subject.mesh | Torsion Abnormality--diagnosis | en_US |
dc.subject.mesh | Adnexal Diseases--diagnosis | en_US |
dc.subject.mesh | Adnexal Diseases--pathology | en_US |
dc.subject.mesh | Adnexal Diseases--physiopathology | en_US |
dc.subject.mesh | Organ Sparing Treatments--methods | en_US |
dc.subject.mesh | Ovary--physiopathology | en_US |
dc.title | Torsiunea anexelor uterine la copii și adolescente | en_US |
dc.title.alternative | Uterine adnexal torsion in pediatric and adolescent patients | en_US |
dc.type | Other | en_US |
Appears in Collections: | Arta Medica Vol. 72, No 3, 2019 ediție specială
|