Tactica chirurgicală în două etape pentru colecistită litiazică agravată cu icter și colangită acută obstructivă

Abstract

Introducere: Tratamentul chirurgical a litiazei biliare pe fondalul icterului obstructiv și colangitei acute este riscant din cauza multiplelor complicații și letalitatea înaltă postoperatorie. Materiale și metode: Studiu a inclus 637 pacienți cu colecistită litiazică complicată cu icter și colangită obstructivă. Grup I -340 de pacienți tratați pe parcursul anilor 2011-2018, cărora la prima etapă a fost efectuată sfincterotomie endoscopică și colecistectomia laparoscopică ulterioară. Grupul II– 297 cazuri pacienți din diferite clinici chirurgicale, cărora a fost efectuată colecistectomia cu sau fără drenarea cailor biliare principale și postoperator s-a depistat obstrucție canalului biliar comun cauzată de coledocolitiază s-au stricturi. La acest grup intervenție endoscopica pentru eradicarea obstrucției distale ale coledoculuia fost efectuată ca etapa II. Rezultatele: Evaluarea comparativă a rezultatelor tratamentului în ambele grupuri sa bazat pe prezență complicațiilor - hemoragiile din zona papilotomiei în primul grup în 2,1% (n = 7), în comparație cu 4,3% (n = 13), în al doilea grup. Frecvența pancreatitei acute după papilotomia endoscopică în ambele grupuri s-a dovedit a fi aproape identică și a constituit 4,48% (n = 15) și 4,7 % (n = 14), respectiv. Mortalitatea postoperatorie în lotul 2 a constituit 2,3% (4 cazuri), din cauza prezenței insuficienței hepatice progresante vs 0,88% (2 cazuri) în primul grup. Concluzii: În prezența litiazei biliare complicate este preferabilă efectuarea tratamentului prin două etape, decompresie endoscopică a căilor biliare cu colecistectomia laparoscopică ulterioară. Tactica tratamentului chirurgical în două etape în Grup I a permis diminuarea evidentă traumei chirurgicale, reducerea numărului letalității și complicațiilor operatorii.

Introduction: Surgical treatment of gallstone disease associated with jaundice and acute obstructive cholangitis is considered high risk because of multiple complications and high postoperative lethality. Materials and methods: The study included 637 patients with gallstone disease complicated with jaundice and obstructive cholangitis. Group I - 340 patients treated during 2011-2018, whom in the first stage were subjected to endoscopic sphyncterotomy with later laparoscopic cholecystectomy. Group II - 297 patients from different surgical departments, that supported cholecystectomy with or without draining of main biliary ducts, but during postoperative period was observed the obstruction of the common biliary duct, caused by choledocholithiasis or constrictions. In this group, the endoscopic intervention for the irradiation of the distal obstruction of the сommon bile duct was performed as stage II. Results: The comparative evaluation of treatment outcomes in both groups was based on the presence of complications - haemorrhages from the papillotomy zone in first group - 2.1% (n = 7), in comparison with 4.3% (n = 13) in the second group. The frequency of acute pancreatitis after endoscopic papillotomy in both groups proved to be almost identical and constituted 4.48% (n = 15) and 4.7% (n = 14), respectively. Postoperative mortality in group 2 was 2.3% (4 cases) due to the presence of progressive hepatic failure vs 0.88% (2 cases) in the first group. Conclusions: In the presence of complicated ggallstone disease it is preferable to perform two-stage treatment, endoscopic decompression of the bile ducts with later laparoscopic cholecystectomy. The tactics of two-stage surgical treatment in Group I allowed an evident diminuation of surgical trauma, reduced lethality number, and operative complications.