dc.contributor.author |
Grosu, Aurel |
|
dc.contributor.author |
Gratii, Cristina |
|
dc.contributor.author |
Diaconu, Nadejda |
|
dc.date.accessioned |
2020-06-02T13:16:13Z |
|
dc.date.available |
2020-06-02T13:16:13Z |
|
dc.date.issued |
2011 |
|
dc.identifier.citation |
GROSU, Aurel, GRATII, Cristina, DIACONU, Nadejda. Particularităţile şi limitările tratamentului anticoagulant în fibrilaţia atrială. In: Arta Medica. 2011, nr. 1(44), pp. 21-25. ISSN 1810-1852. |
en_US |
dc.identifier.issn |
1810-1852 |
|
dc.identifier.uri |
http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/10082 |
|
dc.description |
IMSP Institutul de Cardiologie, Chişinău |
en_US |
dc.description.abstract |
Scop: analiza particularităţilor şi limitărilor de administrare a ACO bolnavilor cu FA şi risc tromboembolic înalt. Metode: Cercetarea prospectivă a 81 pacienţi cu FA non-valvulară (persistentă sau cronică) şi risc tromboembolic înalt (CHADS2≥2). Rezultate: Vârsta medie a
pacienţilor cercetaţi a constituit 59,8±0,84 ani, 60,5% fiind bărbaţi. În grupul de studiu prezentat, 56,8% pacienţi aveau forma cronică
a FA, iar 43,2% - FA persistentă. Excluzând persoanele cu contraindicaţii pentru ACO, iniţierea terapiei cu warfarină s-a reuşit la 88,9%
pacienţi. Administrarea warfarinei pe parcursul unei monitorizări stricte de 3 luni au continuat 82,7% persoane, la 6 luni – 67,9%, iar la
sfârşitul cercetării (peste 24,87±0,47 luni) doar 48,1% bolnavi administrau ACO, dintre care valoarea optimă a INR (2,0-3,0) au menţinut
29,6% pacienţi. Timpul necesar pentru atingerea unui nivel optim al INR (2,0-3,0) a fost de 1 săptămână. Circa 52% pacienţi nu au primit
tratament anticoagulant necesar, motivele suspendării fiind diverse. Concluzii: utilizarea ACO în scopul profilaxiei complicaţiilor tromboembolice la bolnavii cu FA rămâne a fi deficitară, motivele fiind multiple. |
ro |
dc.description.abstract |
Objective: to analyze peculiarities and limitations of indirect anticoagulants administration in patients with atrial fibrillation (AF) and high
thromboembolic risk. Methods: prospective study of 81 patients with non-valvular AF (persistent or chronic) and high thromboembolic
risk (CHADS 2≥2). Results: Patients’ average age was 59.8±0.84 years, 60.5% being male. 56.8% had a chronic form of AF and 43.2%- a
persistent AF. The patients presented the following CHADS 2 scores: 72.8%-2 points, 14.8%-3 points, 8.6%-4 points and 3 patients have
had 5 points. 82.7% of the entire sample continued warfarine administration after 3 months, 67.9 %-after 6 months, and by the end of
study (after 24.87±0.47 months) only 48.1% of patients were taking oral anticoagulants, of which 29.6% have been maintaining optimal
values of INR (2.0-3.0). One week was the time needed for reaching an optimal INR level. About 52% of patients have not received the
necessary anticoagulation treatment for various reasons. Conclusions: Anticoagulation use for stroke prevention in AF is still deficient for
multiple reasons. |
en |
dc.language.iso |
ro |
en_US |
dc.publisher |
Asociaţia chirurgilor “Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova |
en_US |
dc.subject.mesh |
Atrial Fibrillation--diagnosis |
en_US |
dc.subject.mesh |
Atrial Fibrillation--physiopathology |
en_US |
dc.subject.mesh |
Atrial Fibrillation--drug therapy |
en_US |
dc.subject.mesh |
Anticoagulants |
en_US |
dc.subject.mesh |
Thromboembolism--prevention & control |
en_US |
dc.title |
Particularităţile şi limitările tratamentului anticoagulant în fibrilaţia atrială |
en_US |
dc.title.alternative |
Anticoagulant treatment in atrial fibrillation: peculiarities and limitations |
en_US |
dc.type |
Article |
en_US |