Forme dificile de coledocolitiază: abordări moderne ale tratamentului minimalinvaziv

Abstract

Introducere: O problema actuală și nerealizată a chirurgiei moderne este coledocholitiaza, frecvență cărei în colelitiază conform diferitor autorilor variaza de la 10% la 23%.Operatile de urgenta pentru coledocholitiaza, sint însoțite de un număr mare de complicații, iar rata mortalității atinge 15-22%.Tratamentul pacienților cu forme dificile de coledocholitiază este o sarcină actuala, destul de complexă și necesită o abordare strict individualizată în alegerea tacticii tratamentului. Material şi metodă: In anumite circumstanțe, utilizarea metodelor standard este ineficientă în tratamentul coledocholitiazei și apare necesitatea utilizarii unor metode terapeutice complexe sau a tehnicilor endobilare minimal invazive. O metodă simplă și eficientă de tratare a calculilor cu dimensiuni mai mari de 15 mm sau în cazul calculilor aflați mai sus de strictura căilor biliare este dilatarea mecanică cu balotului endoscopic de înaltă presiune urmată de litoextracție. În cazul insuccesului se efectuează coledoscopia retrogradă cu litotripsie intraluminală laser-asistata. Coledochoscopia se realizează utilizând sistemul de vizualizare directă SpyGlass®. În cazurile pacientilor cu anatomie alterata (stomac operat), când canularea papilei duodenale principale este imposibila; accesul se efectueaza transhepatic sau laparoscopic prin coledotomie cu litoextratie si/sau litotripsie laser-asistată. Rezultate și concluzii: Utilizarea tehnicilor endobilare minimal invazive la pacienții cu forme dificile de coledocholitiază îmbunătățește semnificativ rezultatele tratamentului si reduc trauma operatorie.și in comparație cu intervențiile chirurgicale tradiționale, sunt însoțite de un procent mic de complicații.

Introduction: The relevant and still not completely solved problem of modern surgery is the choledocholithiasis, the frequency of which in cholelithiasis is, according to different authors, from 10% to 23% .The surgery of choledocholithiasis, which are specially carried out in the emergency, are followed by a large number of complications, and lethality reaches 15-22%. Treatment of patients with complex forms of choledocholithiasis represents difficult and relevant tasks, and demands strictly individualized approach to the choice of tactics of the carried-out treatment. Material and methods: Endoscopic surgery is now the "gold standard" in the treatment of choledocholithiasis. In most situations, endoscopic sphincterotomy in a combination of a lithoextraction with a basket and/or a balloon catheter is sufficient for the achievement of effect. A simple and effective method of treating "large stones" of 15 mm in size or larger or in the presence of stones above the structure of the bile ducts is the use of mechanical lithotripsy and/or endoscopic balloon dilation with a high-pressure balloon followed by lithoextraction. However, if this does not help, a retrograde choledochoscopy with laser endoluminal lithotripsy is performed. In cases of the changed anatomy when it is difficult to reach the zone of the major duodenal papilla, transhepatic access or laparoscopically assisted cholangioscopy with lithoextraction or with laser lithotripsy is used. Results and conclusions: The use of minimally invasive endobiliary technologies in patients with complex forms of choledocholithiasis allows for stage treatment to improve significantly the results of the treatment and reduces the number of postoperative complications.