Scopul lucrării: Diversitatea etiopatogenică a icterului mecanic justifică explorarea coledocoscopică, necesară unui diagnostic de certitudine. Material
şi metodă: Între anii 2002 - 2011 am utilizat coledocoscopul flexibil la 58 de pacienți internați cu icter mecanic. La 21 (36,2 %) dintre aceştia icterul
s-au dovedit a fi de etiologie neoplazică: 5 (8,6 %) cazuri cu ampulom vaterian (care au beneficiat de duodenopancreatectomie cefalică), 14 (24,1 %)
cazuri cu neoplasm al capului de pancreas şi două (3.4 %) cazuri cu colangiocarcinom). Ceilalți 37 (63,8 %) de pacienți au avut o etiologie litiazică,
la care coledocolitotomia asistată coledocoscopic şi asociată colecistectomiei a permis vindecarea. Rezultate. Discuții: Dintre pacienții cu suspiciune
de icter mecanic neoplazic, în două (3,4 %) cazuri a fost necesară coledocoscopia care a certificat diagnosticul de colangiocarcinom atât prin aspectul
imagistic, dar mai ales datorită posibilității prelevării biopsiei şi examenului histopatologic. În explorarea icterului mecanic. cu etiologie litiazică examenul
coledocoscopic permite vizualizarea calculilor în 16 (27,5 %) cazuri la care celelalte explorări imagistice erau neconcludente. În toate cazurile
controlul coledocoscopic a certificat absența calculilor în calea biliarặ principalặ la finalul intervenției, oferind astfel siguranță privind acuratețea
actului chirurgical. Concluzii: Coledocoscopia aduce siguranță în chirurgia căii biliare principale atât în ceea ce priveşte diagnosticul, permițând
vizualizarea şi prelevarea biopsiei în leziunile tumorale ale căii biliare principale cât şi în tratamentul litiazei biliare, oferind posibilitatea controlului
imediat (intraoperator) al căii biliare principale după coledocolitotomie.
Abstract. Background. The diverse etiology of mechanical jaundice requires a choledocoscopy to allow a correct diagnosis. Methods: Between 2002
and 2011, we used flexible choledocoscope, in 58 patients with mechanical jaundice admitted in our clinic. 21 (36, 2 %) cases proved to be of neoplastic
etiology: 5 (8, 6%) cases diagnosed with vaterian ampuloma (treated by cephalic duodenopancreatectomy), 14 (24, 1 %) cases with pancreatic head
cancer and two (3, 4 %) cases with cholangiocarcinoma. The remaining 37 (63, 8 %) cases were caused by lithiasis, treated by choledocolhitotomy associated with choledocoscopy and cholecystectomy. Results. Discussion: Among patients with suspected neoplastic mechanical jaundice, in two (3.4 %)
cases choledocoscopy was necessary, in order to sustained the diagnosis of colangiocarcinoma, by macroscopically appearance, and also by the biopsy
sampling and histological examination. In mechanical jaundice of lithiasis etiology, the choledocoscopy permitted the visualization of stones in 16 (27,
5%) cases in which, other imagistic investigations were inconclusive. In all cases choledocoscopic control certified the absence of gallstones in the bile
duct at the end of the surgical procedure, and thereby provides safety of the surgical act. Conclusions: Choledocoscopy adds certainty in the main bile
duct surgery both in terms of correct diagnosis, allowing visualization and biopsy sampling of the main bile duct in tumor lesions and in treatment
of gallstone disease, allowing immediate control of the main bile duct after choledocolithotomy.
