Studiul prezintă experienţa laboratorului de Hipertensiuni arteriale în tratamentul pacienţilor cu hipertensiune arterială cu disfuncţie
diastolică a miocardului ventriculului stâng şi prezenţa microalbuminuriei pe perioada anilor 2007-2010. Studiul s-a axat pe analiza
materialelor de observaţie clinică conform protocolului întocmit la un lot de 100 pacienţi din ei 50 pct trataţi cu inhibitorul enzimei de
conversie de angiotensină II (Ramipril) şi 50 pct trataţi cu antagonist al receptorilor de aniotensină II (Eprosartan). Ambele remedii au
demonstrat acţiune benefică asupra valorilor tensiunii arteriale la toate etapele de control cu un apogeu spre finele perioadei de supraveghere. În acest context, ponderea pacienţilor cu profil diurn „night-picker” şi „non-dipper” a fost mai redus spre finele studiului 30% şi
24% la lotul tratat cu Eprosartan.
The aim of the study was patients with essential arterial hypertension with associated diastolic dysfunction and microalbuminuria treated
by angiotensin-converting enzyme inhibitor Ramipril versus angiotensin II receptor antagonist Eprosartan during the follow-up of 12
months. They were studied by means of ambulatory blood pressure monitoring and echocardiography. Both of treatments regimens were
conditioned of all parameters of ambulatory blood pressure monitoring, but the best results were obtained in those patients which had
receiving Eprosartan treatment. Incidence of circadian systolic blood pressure rhythm „night picker” and „non-dipper” was better reduced
30% and 24% in Eprosartan regimen.
