Tratamentul chirurgical al defectului septal ventricular asociat cu valvulopatie tricuspidiană

Abstract

Introducere: Insuficienţa tricuspidiană (IT) congenitală izolată se întîlneşte foarte rar şi constituie 0,6 % din toate malformaţiile cardiace congenitale (MCC). Mult mai frecvent IT are caracter secundar ca consecinţă şi complicaţie a altor MCC. După datele literaturii pînă la 30% din pacienţii cu defect septal ventricular (DSV) localizat în regiunea perimembranoasă sau de tip in-let pot dezvolta IT. Scopul studiului constă în evaluarea comparativă a diverselor tactici şi metode de corecţie chirurgicală a DSV asociat cu IT şi elaborarea algoritmului optimal de tratament al acestor bolnavi. Material şi metode: În lotul de bolnavi cu DSV asociat cu IT, operaţi în Centrul de Chirurgie a Inimii pe parcursul anilor 2010-2018, au fost incluşi 52 de pacienţi cu vârsta medie de 85,9±25,5 luni. Greutatea medie a pacienţilor din acest grup a fost 22,3±2,8 kg şi varia în limitele 4-68 kg. În 34 (65,4%) cazuri s-a diagnosticat IT de gradul II, în 10 (19,2%) cazuri - IT de gradul III şi în 8 (15,4%) cazuri - IT de gradul IV. Concomitent cu plastia DSV, la toţi pacienţii s-a efectuat şi repararea VT: la 6 (11,5%) pacienţi s-a efectuat plastia VT De Vega, la 26 (50,0%) pacienţi – comisuroplastia, la 6 (11,5%) pacient – suturare de cleft, la 2 (3,8%) pacient – plastia VT De Vega şi comisuroplastie, la 12 (23,0%) pacienţi – comisuroplastie şi suturare de cleft. Rezultate: La etapa postoperatorie s-a ameliorat semnificativ tabloul clinic: s-au redus dispneea (de la 91,7% cazuri la 8,3% cazuri), palpitaţiile (de la 91,7% cazuri la 33,3% cazuri) şi edemele periferice (de la 10,8% cazuri la 4,2% cazuri). Numărul de pacienţi cu insuficienţă cardiacă NYHA 1, care la etapa preoperatorie nu s-a determinat nici la un pacient cu DSV asociat cu IT, a crescut postoperator de la 0 la 54,2% pacienţi, NYHA 2 s-a redus de la 60,0% la 41,7% pacienţi, NYHA 3 - de la 36,0% la 4,2% pacienţi. Concluzii: În marea majoritate de cazuri s-a utilizat metoda prin sutură la comisura antero-septală. Această procedura chirurgicală este eficientă, necostisitoare, poate fi efectuată cu aorta declampată, practic lipsită de complicaţii şi diminuiază semnificativ regurgitarea tricuspidiană.

Background: Isolated congenital tricuspid regurgitation (or Tricuspid Insufficiency, TI) occurs rarely and represents approx. 0.6% of all congenital heart malformations. More often it develops secondary as a complication of other congenital heart diseases. According to the literature, up to 30% of patients with ventricular septal defect (VSD) located within the perimembranous portion or in-let type may develop TI. The purpose of the study is to compare the various methods and techniques applied for correction of VSD accompanied by TI and to develop the optimal treatment algorithm for these patients. Methods and materials: Between 2010 and 2018, 52 patients whose ages averaged 85,9±25,5 months underwent tricuspid annuloplasty within correction of VSD in Center of Cardiac Surgery of Republic of Moldova. The patients weight were 22,3±2,8 kg and in limits of 4-68 kg. There were regurgitation of II grade of tricuspid valve in 34 (65,4%) of cases, regurgitation of III grade in 10 (19,2%) of cases and regurgitation of IV grade in 8 (15,4%) of cases. Within correction of VSD there was plastia of tricuspide valve performed: in 6 cases (11, 5%) of patients plastia of tricuspid valve De Vega, in 26 cases (50,0%) of patients comisuroplastia, in 6 case (11,5%) of patients suture of cleft, in 2 case (3,8%) of patients plastia of tricuspid valve De Vega and comisuroplastia, in 12 cases (23,0%) of patients comisuroplastia and suture of cleft. Results: After operation the clinic state of patients improved significantly: asthma reduced from 91,7% of cases till 8,3% of cases, cases of tachycardia reduced from 91,7% till 33,3% of cases and other cardiac failure symptoms from 10,8 % till 4,2% of cases. The number of patients with cardiac failure after NYHA classification class I was present after operation in 54,2% of cases comparative with its absence before operation, class 2 diminished from 60,0% to 41,7% of cases, class 3 from 36,0% to 4,2% of cases. Conclusion: In most commonly cases additional sutures were applied to approximate the septal and anterior leaflet close to the commisure. It is simple, reliable, inexpensive, and in our experience free of complications in correction of tricuspide valve insufficiency.