Introduction. Many rodent species are important pests for agriculture and for urban areas.
The long-eared owl is a predator that exerts constant pressure on rodent density.
Material and methods. The studies were performed in winters of 2011-2013 in the cities of
Chisinau and Bacau, where 599 and 82 pellets of Asio otus were collected, respectively. The
prey items were identified from cranial bones extracted from pellets.
Results. Long-eared owl’s diet in both sites consists of mammals and birds, with rodents
being the dominant trophic component. The Microtus species were the main prey with the
abundance ≥70% in both sites. In Chisinau a high proportion of Mus species was registered
in the diet. The total biomass of prey constituted 43 953 g in Chisinau and 7 038 in Bacau.
The highest biomass belongs to Microtus species, with 31 710 g and 5 220 g, respectively.
The trophic niche width in Chisinau constituted 0.089 and varied monthly from 0.058 to
0.28. In Bacau the WTNs was of 0.134 and varied slightly among the study months.
Conclusions. The rodents were the main trophic source and constituted ≥96% in both sites.
The prey diversity was higher in Chisinau, that was due to a larger city territory and to a
higher number of wintering long-eared owls. The close values of trophic niche width in Chisinau and Bacau confirmed the high hunting specialization of the long-eared owl.
Introducere. Multe specii de rozătoare sunt dăunători ai agriculturii, inclusiv și zonele urbane. Ciuful de pădure este o specie de păsări de pradă care exercită o presiune relativ
constantă asupra densității rozătoarelor.
Material și metode. Cercetările au fost efectuate în orașele Chișinău și Bacău, în perioada
de iarnă a anilor 2011-2013, unde au fost colectate 599 și, respectiv, 82 de ingluvii. Au fost
identificate speciile pradă după oasele craniene extrase din ingluvii.
Rezultate. Spectrul trofic al ciufului de pădure din ambele situri este format din mamifere
și păsări, rozătoarele fiind componentul trofic principal. În ambele situri speciile genului
Microtus au fost prada principală cu peste 70%. Biomasa totală a prăzii a constituit 43 953
g în Chișinău, iar în Bacău – 7 038 g. Cea mai mare biomasă aparține speciilor gen. Microtus
– 31 710 g la Chișinău, 5 220 g – la Bacău. Lățimea nișei trofice în Chișinău a fost de 0,089
și a variat lunar de la 0,058 la 0,28. La Bacău, WTNs a constituit 0,134 și a variat lunar în
limite mici.
Concluzii. Rozătoarele au reprezentat sursa trofică principală – peste 96% în ambele situri.
În localitatea cu suprafața mai mare, spectrul trofic s-a dovedit a fi mai variat. Diversitatea speciilor pradă este mai mare în Chișinău și se datorează suprafeței mai mari a orașului și numărului mai mare de ciufi în colonie. Valorile apropiate ale lățimii nișei trofice în
Chișinău și Bacău confirmă specializarea înaltă a ciufului de pădure.
