Intoxicaţii letale a persoanelor în vârsta peste 60 de ani

Abstract

Substanţele toxice reprezintă o sursă frecventă de agresiune și cauza morţii violente, constituind pe parcursul anilor o preocupare constantă a medicinei legale. Conform unor date statistice din ultimele decenii, numărul intoxicaţiilor acute au crescut considerabil, ocupând locul 3 în structura morţii violente, după cazurile de leziuni mecanice și asfixiile mecanice. Dacă într-o anumită perioadă de timp diagnosticul otrăvirilor se demonstra doar prin mărturii, date anamnestice, clinice sau semnele morfologice stabilite la autopsie, apoi, în practica contemporană informaţii de mare valoare se obţin prin complexe cercetări toxico-narcologice de laborator. În zilele noastre, intoxicaţiile acute cu consecinţe letale au mai multe motivaţii sociale, prezentând o problemă importantă de ordin medico-juridic. Se cunoaște că consecinţele intoxicaţiilor depind de mai mulţi factori, inclusiv de toxicitatea substanţei, de volumul și calea de pătrundere în organism etc. Cele mai răspândite sunt intoxicaţiile accidentale, cu toate că se înregistrează cazuri de intoxicaţii cu scop suicidal și criminal. Frecvenţa și sursele intoxicaţiilor sunt, într-o anumită măsură, dependente și de vârsta persoanelor, devenite uneori victime al intoxicaţiilor letale. Aceasta, în primul rând, se referă la copii și la persoanele de vârstă gerontologică, insuficient supuse unor cercetări aprofundate. Scopul lucrării s-a delimitat la caracteristica intoxicaţiilor acute cu consecinţe letale la persoanele de vârsta peste 60 de ani. Materiale şi metode Drept surse informative pentru analiză au servit 191 rapoarte de examinări medico-legale pe cadavre, victime al diverselor forme de intoxicaţii acute, cercetate în secţia tanatologie medico-legală din mun. Chișinău al Centrului de Medicină Legală în anii 2007–2011. Unele date s-au obţinut din documentele medicale prezentate din instituţiile medicosanitare, din declaraţiile rudelor sau informaţii din procesele verbale de cercetare a cadavrelor la faţa locului, precum și rezultatele cercetărilor toxicologice suplimentare de laborator. Indicii numerici au fost supuși analizei statistice. Rezultatele investigaţiilor Au dovedit că numărul tuturor formelor de intoxicaţii cu consecinţe letale la persoanele în vârsta peste 60 de ani (191) au constituit 1,4% din numărul total de examinări pe cadavre (13.438) în perioada respectivă și 20,1% – raportate la numărul integral de moarte violentă (947) a vârstnicilor. S-a observat că dinamica anuală a intoxicaţiilor acute cu consecinţe letale a fost semnificativă, variind de la 13 cazuri (2007), până la 52 (2009), cu o ușoară tendinţa de ascensiune a cazurilor în ultimii ani. De menţionat că incidenţa intoxicaţiilor acute a fost diferită în funcţie de grupa de vârstă a persoanelor trecute de peste 60 de ani (tab. 1). După cum observăm, consumul exagerat al băuturilor alcoolice, a condiţionat cel mai mare număr de decese a persoanelor vârstnice (57,6%), depășind esenţial incidenţa intoxicaţiilor acute cu monoxid de carbon (28,3%) și cu alte substanţe otrăvitoare (14,1%). Toate formele de intoxicaţii au avut un caracter accidental. S-a constatat că, indiferent de originea toxicului, majoritatea cazurilor de intoxicaţii (84,4%) s-au înregistrat la persoanele în limita vârstei de 61-75 ani. Dinamica anuală al intoxicaţiilor acute cu alcool etilic a fost extrem de variată: de la 3 (2007), până la 34 cazuri (2011). În jumătatea (50%) din toate intoxicaţiile acute cu alcool etilic s-au înregistrat la persoanele de 61-65 de ani. Numărul de cazuri esenţial descrește, odată cu mărirea vârstei. Totodată, se poate vorbi despre o ascensiune vertiginoasă a numărului de intoxicaţii acute cu alcool etilic la persoanele în etate, concomitent cu micșorarea diferenţei de cazuri letale la bărbaţi și femei. Dacă intoxicaţiile acute cu alcool etilic se înregistrează aproape într-un număr egal în toate anotimpurile anului, apoi intoxicaţiile letale cu monoxid de carbon, de regulă, s-au produs doar pe timpul rece al anului, mai frecvent către începutul sezonului de încălzire, când nu se respectă regulile de securitate. Spre regret, astfel de cazuri se înregistrează nu numai în localităţile rurale. Ceva mai rar decesele persoanelor în etate au fost provocate de supradozare preparatelor medicamentoase sau toxice de diferită natură, aflate la îndemână oamenilor bătrâni, cu care ulterior, din neatenţie, s-au intoxicat. Cel mai des, bătrânii s-au intoxicat cu medicamente folosite pentru hipertensiune, spasmolitice, psihotrope, etc.; care s-au acumulat cu timpul în casele lor, fără a le consuma pe deplin. Însă, peste un timp, s-au amintit despre existenţa lor, când s-a agravat starea de sănătate a lor, iar pentru a mări efectul terapeutic, au consumat doze cu mult mai mari, decât cele admisibile. În cele din urmă, au obţin un efect nedorit, soldat cu moartea neprevăzută.