dc.contributor.author |
Feghiu, L. |
|
dc.date.accessioned |
2020-11-04T09:40:34Z |
|
dc.date.available |
2020-11-04T09:40:34Z |
|
dc.date.issued |
2016 |
|
dc.identifier.citation |
FEGHIU, L. Metodă efectivă de tratament a defectelor tisulare asociate cu leziunea tendonului Achile în regiunea calcaneului. Caz clinic = Effective method of treatment of tissular defects associated with Achilles injuries in calcaneal area. Case report. In: Arta Medica. 2016, nr. 3(60), pp. 66-67. ISSN 1810-1852. |
en_US |
dc.identifier.issn |
1810-1852 |
|
dc.identifier.uri |
https://artamedica.md/old_issues/ArtaMedica_60.pdf |
|
dc.identifier.uri |
http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/12526 |
|
dc.description |
Spitalul Clinic de Traumatologie și Ortopedie, Chișinău, Republica Moldova, Conferința stiințifică „Nicolae Anestiadi – nume etern al chirurgiei basarabene” consacrată centenarului de la nașterea profesorului Nicolae Anestiadi 26 august 2016 |
en_US |
dc.description.abstract |
Introducere. Tratamentul defectelor tisulare infectate asociate cu afectare scheletică a prezentat întotdeauna o
dificultate. Orice tehnică reconstructivă nouă care vizează reconstrucția acestor defecte este binevenită.
Scopul. Scopul a fost de a descrie o nouă tehnică reconstructivă care sa dovedit a fi efectivă în tratamentul
defectelor tisulare complicate septic asociate cu leziunea tendonului Achile în regiunea calcaneului.
Material şi metode. Noua variantă de lambou perforant a fost pentru prima dată modelat la un bărbat cu vârsta
de 20 ani. Defectul tisular a fost rezultatul unei avulsii a tuberozităţii calcaneale cu lezarea tendonului Achile.
Anterior la pacient s-a realizat debridarea chirurgicală primară fără stabilizarea osului şi tendonului. Trei
săptămâni după traumă s-a realizat debridarea chirurgicală secundară a ţesuturilor necrotice şi reconstrucţia
defectului cu lambou perforant tibial posterior corticoperiosteocutanat recoltat prin tehnica propeller.
Dimensiunile lamboului – 25x5 cm. Grefa osoasă încorporată în lambou avea dimensiunile de 4x1 cm. După
rotaţia la 180°, grefa a fost fixată cu un şurub la calcaneu iar tendonul Achile a fost suturat la acesta.
Rezultate. Evoluţia postoperatorie a lamboului a fost fără complicaţii. La 3 luni după intervenţia chirurgicală,
consolidarea osoasă a fost pusă în evidenţă la examenul radiologic. Trei luni după reconstrucţie scorul funcţional
LEM a fost de 87% şi pacientul a iniţiat suportul complet pe extremitatea afectată. La 3 luni jumătate pacientul
s-a reintegrat în activitatea de până la traumă.Concluzii. Lamboul perforant tibial posterior corticoperiosteocutanat s-a dovedit a fi o metodă efectivă de
reconstrucţie în cazul defectelor tisulare infectate asociate cu leziunea tendonului Achille. |
en_US |
dc.description.abstract |
Introduction. Infected tissue defects associated with impaired skeletal always presented treatment difficulties.
Any new reconstructive technique aimed at reconstruction of these defects is welcome.
Purpose. The aim was to describe a new reconstructive technique which proved to be effective in the treatment
of septic tissue defects of calcaneal area associated with Achilles injury.
Material and methods. The new type of perforator flap was for the first time used in a male patient, 20 years
old, with a septic defect in the calcaneal area. The defect resulted from a car crash after avulsion of calcaneal
tuberosity and injury of the Achilles tendon. Previously, in the patient was performed primary surgical
debridement without bone and tendon stabilization. Three weeks after trauma in the patient was performed
secondary debridement of necrotic tissues and reconstruction with tibial posterior corticoperiosteocutaneous
perforator flap harvested by propeller techniques. Flap size was 25x5 cm. Bone graft incorporated in the flap
was 4x1 cm. After rotation to 180⁰, the bone graft was fixed with a screw to calcaneus and the Achilles tendon
was sutured to it.
Results. Postsurgical evolution of the flap was without major complications. At three months after surgery at
radiologic examination bone consolidation was put into evidence. Three months after reconstruction functional
score LEM (Low Extremity Measure) was 87% and the patient was full weight bearing. At three months and a
half the patient returned to his previous employment.
Conclusions. Tibial posterior corticoperiosteocutaneous perforator flap proved to be effective for treatment of
infected tissular defects in the calcaneal area with injury of Achilles tendon. |
|
dc.publisher |
Asociaţia chirurgilor “Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova |
en_US |
dc.subject |
tissue defect |
en_US |
dc.subject |
Achilles injury |
en_US |
dc.subject |
treatment |
en_US |
dc.title |
Metodă efectivă de tratament a defectelor tisulare asociate cu leziunea tendonului Achile în regiunea calcaneului. Caz clinic |
en_US |
dc.title.alternative |
Effective method of treatment of tissular defects associated with Achilles injuries in calcaneal area. Case report |
en_US |
dc.type |
Other |
en_US |