Introducere. Aritmiile după chirurgia pe “cord deschis”contribuie la complicațiile postoperatorii si mortalitate,
inclusiv după corecția MCC. Mecanismul precis și importanța factorilor declanșatori ai TJE nu sunt încă
elucidați, tratamentul rămânând dificil.
Scopul. Determinarea factorilor etiologici şi eficacității tratamentului TJI apărute în perioada postoperatorie
precoce la pacienţii cu MCC.
Materiale si metode. Au fost analizate cazurile de TJE (a.2014- 2015),confirmată ECG, apărută la 24 - 48 ore
după corecţia DSV, CAVC şi a tetralogiei Fallot, la 6 copii cu vârsta 3 luni - 2 ani. Au fost studiate durata
perioadei de circulație extracorporală(CEC), clampării aortei,dozele de cardiotonice administrate,concentrația
ionilor de K+,Mg++, parametrii sindromului de răspuns inflamator sistemic (SIRS).
Rezultate. Factorii principali declanşatori ai TJE pot fi: CEC mai lung de 100 minute,dezvoltarea SIRS,
traumatismul chirurgical în regiunea nodului AV, infuzia excesivă de cardiotonice, scăderea concentraţiei
K+, Mg++. Pentru restabilirea ritmului sinusal a fost efectuată corecţia deficitului ionic, aplicată infuzia de
Amiocordinâ5 -10mcg/kg/min şi MgSO4 25% -100 mcg/kg/h. In caz de dezvoltarea șocului circulator pacienții
au fost ventilați artificial mecanic, cu inducerea hipotermiei de 32°C. Cardioversia nu a fost eficientă. Un caz de
aritmie refractar tratamentului s-a soldat cu deces.
Concluzii. TJE este o complicaţie severă,cu înalt risc de mortalitate în perioada precoce postoperatorie
a MCC. Dereglările de ritm pot fi cauzate de deficitul ionilor de potasiu și magneziu,infuzii excesive de
cardiotonice,ischemia indusă și SIRS în CEC. Tratamentul farmacologic în majoritatea cazurilor este eficient.
In cazurile dificile este indicat ECMO.
Introduction. The arrhythmias after congenital cardiac surgery contributes to high incidents of postoperative
complications and mortality. The importance of trigger factors have not been elucidated, treatment remains difficult.
The goal. Determination of etiologic factors and efficacy of pharmacologic management of JET occurred in the
early postoperative period in patients with CHD.
Materials and methods. Were analyzed cases of ECG confirmed JET, appeared in 24-48 hours after correction
of VSD, AV channel, Tetralogy of Fallot. The period of extracorporeal circulation (CEC), length of aortic
cross-clamping period, doses of administered inotrope drugs, magnesium and potassium ions concentration,
parameters of systemic inflammatory response syndrome (SIRS) were studied.
Results. the main factors which induce JEC can be: extended bypass period (more than 100 min.),SIRS occurrence,
surgical trauma of the AV node region, excessive infusions of inotropic drugs, and decreased concentration
of magnesium and potassium ions. To restore sinus rhythm was performed ionic deficit correction, applied
infusion of Amiocordin 5 -10mcg / kg/min; MgSO4 25% to 100 mcg /kg/h. In the case of circulatory shock
development patients were mechanically ventilated, induced in hypothermia (32 ° C). Cardioversion was not
efficient.
Conclusions. JET is a severe complication with high mortality risk during early postoperative period. Rhythm
disorders can be caused by deficiency of potassium and magnesium electrolytes, excessive infusion of inotropic
drugs, cardiac ischemia and SIRS. Pharmacologic treatment in most of cases is efficient. In difficult cases ECMO
could be a solution.
