Disecția acută de aortă-urgenţă cardiochirurgicală majoră

Abstract

Introducere Tratamentul chirurgical al disecţiei acute de aortă este o intervenție ”life saving”, asociată cu o morbiditate și mortalitate ridicată, cu polimorfism clinic extrem de variat şi complicaţii severe care survin rapid. Scopul Studierea evoluției pacientului cu disecţie acută de aortă în perioada pre-, intra-, postoperatorie. Materiale si metode Studiul a inclus 57 de pacienți operați cu disecițe acută de aortă, împărțiti în 2 grupe: grupul A – 49 (86 %) pacienți cu disecție acută și grupul B – 8 (14%) pacienți cu disecție în asociere cu sindrom Marfan. Concluzii : Evoluția postoperatorie este similară în disecţie acută de aortă cu sau fară sindrom Marfan. Supraveţuirea la 10 ani este mai mare la pacienţii din grupul B operaţi. Diagnosticul precoce al sindromului Marfan, supravegherea echocardiografică, reconstrucţia rădăcinei aortei înainte să apară disecţia de aortă poate îmbunătăţi semnificativ pronosticul pacienţilor cu sindrom Marfan.