Institutional Repository in Medical Sciences
(IRMS – Nicolae Testemițanu SUMPh)

Actualizări în diagnosticul de laborator al imunodeficiențelor primare

Show simple item record

dc.contributor.author Ivanciuc, Daniela
dc.date.accessioned 2020-11-10T11:34:28Z
dc.date.available 2020-11-10T11:34:28Z
dc.date.issued 2020-10
dc.identifier.uri https://stiinta.usmf.md/ro/manifestari-stiintifice/zilele-universitatii
dc.identifier.uri http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/12817
dc.description State University of Medicine and Pharmacy “Nicolae Testemitanu”, Chisinau, Republic of Moldova, Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltare en_US
dc.description.abstract Introducere: Imunodeficiențele primare (PID) cuprind peste 150 de afecțiuni, care afectează dezvoltarea și/sau funcționarea sistemului imun. PID prezintă cea mai mare povară diagnostică datorită complexității și numărului tot mai mare de entități clinice, care cuprind acest grup de afecțiuni. Scopul lucrării: Lucrarea de fаţă se doreşte а fi o trecere în revistă a dignosticului de laborator al PID, pentru un management mai eficace al acestui grup de afecțiuni. Materiale și metode: Studierea literaturii, privind diagnosticul de laborator al PID, a fost efectuată utilizându-se căutarea în bazele de date electronice. Rezultate: PID sunt divizate în defecte ale imunității înnăscute și adaptative. Diagnosticul PID este unul complex bazat pe o anamneză minuțioasă pentru a determina dacă este prezentă o adevărată susceptibilitate la infecții recurente, identificarea factorilor care predispun la o vulnerabilitate la infecție, determinarea dacă susceptibilitatea crescută la infecție se datorează factorilor gazdei (cauze imunologice primare și secundare). Astfel, este necesar de studiat istoricul bolii, semnele fizice și istoricul familial al pacientului, deoarece sunt niște verigi importante în diagnosticul PID. Putem doar suspecta că un pacient are PID dacă a avut >8 ori/an infectarea urechii, >2ori/an infectarea sinusurilor, necesitatea terapiei intravenoase pentru a trata infecția sau a avut o infecție cu patogeni oportuniști, însă investigațiile de laborator sunt necesare pentru a confirma sau exclude patologia. Deoarece sunt mai multe subgrupe ale PID, investigațiile de laborator se fac în mai multe etape. Inițial se realizează o hemoleucograma completă și testarea nivelul imunoglobulinelor IgG, IgM, IgA. Dacă rezultate sunt în limitele normei, se poate exclude PID. Atunci cînd la analize depistăm rezultate ce depășesc limitele normei, se va alege următoarele etape de analize de laborator, mai detaliate pentru a depista o patologie PID. Concluzie: În acest review s-a discutat despre progresele în medicina de laborator, aplicate studiului PID. Laboratorul joacă un rol esențial în diagnosticul PID, având în vedere semnele și simptomele, care frecvent se suprapun. en_US
dc.language.iso ro en_US
dc.publisher Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" en_US
dc.subject imunodeficiențe primare en_US
dc.subject diagnostic de laborator en_US
dc.title Actualizări în diagnosticul de laborator al imunodeficiențelor primare en_US
dc.type Other en_US


Files in this item

This item appears in the following Collection(s)

Show simple item record

Search DSpace


Advanced Search

Browse

My Account

Statistics