Status epilepticus convulsiv la copiii cu convulsii "de novo" și la cei cu accese preexistente: evoluție clinică

Abstract

Introducere. Statusul epilepticus (SE) este cea mai frecventă urgență neurologică la copii, fiind o stare care rezultă din pierderea mecanismelor responsabile pentru finisarea accesului convulsiv sau prin inițierea mecanismelor care determină un răspuns abnormal convulsivant. Scopul studiului de față reprezintă o analiză a cursului evolutiv al SE în rândul copiilor cu convulsii "de novo" și cu epilepsie prestabilită anterior, prin analiza tipului acceselor, traseului EEG și a evaluării concentrației serice a remediilor antiepileptice, pentru profilaxia SE la copii. Material și metode. Studiu retrospectiv, efectuat de un singur centru, pe parcursul anilor 2015-2019. Au fost incluși în studiu 115 de copii cu SE convulsiv, cu vârstele cuprinse între 1 lună ți 18 ani, internati în unitatea de terapie intensivă pediatrică a IMSP Institutul Mamei și Copilului. Fișele medicale au fost revizuite pentru a obține variabilele legate de date demografice și de tipurile de criză. Rezultate. Printre cei 115 de copii cu SE, 72 (62,6%) au fost cu un diagnostic de epilepsie stabilt anterior. Crizele focale au fost prezente la 32,7% dintre cazuri, iar 45,2% au necesitat intubație; rata mortalității fiind de 0,9%. La copiii cu diagnosticul de epilepsie stabilit anterior, un EEG patologic, a fost întâlnit mai frecvent (p <0,001). La 81% dintre copii cu accese preexistente nivelurile de DAE au fost cunoscute, însă, la 58,6% dintre ei au avut niveluri sub-terapeutice ale acestora. Concluzii. SE este mai frecvent întâlnit la copiii cu epilepsie stabiltă anterior. SE cu crize focale necesită deseori intubație. Concentrații serice sub-terapeutice ale remediilor antiepileptice s-au stabilit mai frecvent în rândul copiilor cu SE diagnosticați anterior cu epilepsie. Aceste rezultate permit profilaxia SE la copii.