Rezumat
Introducere. COVID-19, noua boală coronavirus cauzată
de sindromul respirator acut sever coronavirus 2 (SARSCoV-
2), a devenit din 11 martie 2020 o pandemie la nivel
mondial cu consecinţe dezastruoase pentru întreaga omenire, ce impune masuri stringente de căutare continuă a remediilor
medicamentoase eficiente. COVID-19 a generat un
mare interes în rândul medicilor și a oamenilor de știinţă
de pe tot globul pământesc, astfel la momentul actual numărul
publicaţiilor a atins un numar înalt care, din păcate,
însă, nu au prezentat rezulte pozitive întru stoparea acestei
pandemii. În baza acelorași studii , se poate remarca faptul
că, deși copiii sunt mai puţin sensibili la virusul SARS-CoV-2,
nu se exclud cazurile de evoluţie severă și în rândul acestora.
Studierea și abordarea în continuare a acestei probleme,
devine, astfel indispensabilă întru reevaluarea tacticilor de
diagnostic, cît și conduitei pacientului infectat cu virusul
SARS-CoV-2, și nu în ultimului rând, elaborarea a noi metode
de tratament eficiente.
Material și metode. Au fost studiate o diversitate de publicaţii
din reviste cunoscute, cumulate pe parcursul întregii
perioade pandemice. Totodată, am prezentat datele unui
studiu recent, martie 2020, o analiza retrospectivă a datelor
clinice ale 113 pacienţi decedaţi de COVID-19. Bibliografia
finală a inclus 38 de referinţe.
Rezultate. În pofida modalităţilor noi de diagnostic, infecţia
data rămâne o entitate ce nu presupune un tratament
specic, care ar prezenta rezultate vădite pe parcursul pandemiei.
Se observă acea tendinţă de-a acţiona pe diverse căi
terapeutice, printre care: (1) utilizarea preparatelor cu interferon,
imunoglogulinelor intravenoase, inhibitori ai proteazelor,
cât și plasmei convalescente.
Concluzii. O cunoaștere mai aprofundată a mecanismelor
fiziopatologice a infecţiei cu COVID-19 ar permite
de a elabora noi tehnici de diagnostic a infecţiei date și de
a efectua un diagnostic diferenţiat cu alte infecţii virale sau
bacteriene, cât și de a a elabora noi algoritmi de tratament
farmacologic.
Abstract
Introduction. The novel coronavirus disease, COVID-19,
caused by severe acute respiratory syndrome of coronavirus
2 (SARS-CoV-2), leading to a global pandemic on March 11,
2020 and bringing disastrous consequences for the whole paciof
mankind. Today, over 5 million cases of COVID-19 were
confirmed and over 300,000 deaths occurred worldwide.
COVID-19 has generated great interest among doctors and
scientists around the world. According to present data, children
are reported to be less sensitive to SARS-CoV-2 virus,
although, cases of severe evolution are not excluded. The
further study of this problem becomes indispensable for the
re-evaluation of diagnostic tactics, as well as for the behavior
the patient infected with the SARS-CoV-2 virus and the
elaboration of the new effective treatment methods.
Material and methods. A variety of publications, accumulated
throughout the pandemic period, from well-known
journals have been studied. We also presented the data of a
recent study, March 2020, a retrospective analysis of clinical
data of 113 patients who died of COVID-19. The final bibliography
included 38 references.
Results. Despite the new diagnostic methods, this infection
remains a significant cause of mortality, mostly in patients
who have several predisposing factors and a major immune
deficiency, hemostasis and other disorders. There is a
tendency to act in various therapeutic ways, including: (1)
the use of interferon as therapy, intravenous immunoglobulins,
protease inhibitors and convalescent plasma.
Conclusions. Further studies of the pathophysiological
mechanisms of COVID-19 infection would allow discovering
new techniques for diagnosing and differentiating this
disease with other viral or bacterial infections, as well as to
develop new antiviral pharmacological algorithms, including
vaccines, which combined with other remedies will allow
improving the prognosis and reducing mortality in the
early stages of infection.
