dc.contributor.author |
Juncu, Liliana |
|
dc.contributor.author |
Burnusus, Constantin |
|
dc.contributor.author |
Juncu, Victor |
|
dc.date.accessioned |
2020-11-21T13:55:57Z |
|
dc.date.available |
2020-11-21T13:55:57Z |
|
dc.date.issued |
2020-10 |
|
dc.identifier.uri |
https://stiinta.usmf.md/ro/manifestari-stiintifice/zilele-universitatii |
|
dc.identifier.uri |
http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/13129 |
|
dc.description |
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Disciplina de obstetrică, ginecologie și reproducere umană UMFst "George Emil Palade", Târgu Mureş, Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltare |
en_US |
dc.description.abstract |
Introducere. Incidenţa patologiei glandelor Bartholin variază între 5-24 % iar rata de spitalizare depăşeşte 90%. Metodele de tratament descrise în literatura de specialitate sunt numeroase dar controversate în termeni de eficienţă: ablaţia cu nitrat de argint; excizia sau ablaţia cu dioxid de carbon/laser; marsupializarea; aspiraţia cu/fără scleroterapie cu alcool; fistulizarea cu cateter Word, Foley sau inel Jacobi; excizia glandei; incizia sau drenajul urmată de sutură primară a plăgii. Etiologia încă neelucidată deplin, trăsăturile clinice, varietatea metodelor de tratament şi abordarea săracă în literatura de specialitate oferă acestui spectru de patologii un interes aparte.
Scopul lucrării. Analiza cazurilor de patologie a glandei Bartholin în cadrul secţiei ginecologie din SCM Nr 1 pe perioada anilor 2017-2018 prin observare statistică, de tip indirect, parţială, special organizată cu analiza parametrilor de relevanţă.
Materiale şi metode. Au fost utilizate următoarele metode de colectare şi cercetare a datelor: metoda bibliografică – în calitate de surse am folosit monografii, numeroase articole şi surse din Internet cu referire la tematica cercetată; metoda cercetării retrospective a fişelor de observaţie a pacientelor internate; metoda prelucrării statistice efectuată cu ajutorul programului Microsoft Excel.
Rezultate. Aproximativ 73 % din chisturile glandei Bartholin au apărut în lipsa unor condiții particulare, 10% au apărut în perioada de postpartum şi 6% în perimenopauza. Abcesele glandei Bartholin în aproximativ 1/3 din cazuri apar de asemeni în lipsa unor condiții particulare, aproximativ 1 din 5 cazuri s-au înregistrat la pacientele cu infecții urinare recidivante, 12% la pacientele cu infecții genitale joase recidivante şi aproximativ 9% în legătura cu debutul recent al vieții sexuale (în limita unui an calendaristic).
Concluzii. Supraponderabilitatea, infecţiile urinare recidivante, nivelul redus de educaţie, neîncadrarea în câmpul muncii şi tabagismul reprezintă factori predispozanţi ai patologiei glandei Bartholin statistic demonstraţi. Naşeterile şi epiziotomiile în anamneză nu reprezintă factori de risc pentru patologia glandei Bartholin. |
en_US |
dc.language.iso |
ro |
en_US |
dc.publisher |
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" din Republica Moldova |
en_US |
dc.subject |
Glande Bartholin |
en_US |
dc.subject |
sănătate reproductivă |
en_US |
dc.subject |
dismicrobism |
en_US |
dc.title |
Patologia glandelor Bartholin |
en_US |
dc.type |
Other |
en_US |