dc.description.abstract |
Introducere
Calitatea serviciilor de sănătate publică, în
viziunea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, include:
siguranţă, accesibilitate, adecvare, eficienţă, eficacitate, acceptabilitate, competenţă profesională,
legitimitate. Sistemul sanitar este un sistem complex,
care constă din personal, pacient, structura edificiilor, tipul de îngrijire, experienţă, reguli şi proceduri,
materiale, tehnologii, aparate, dispozitive, model
de gestiune.
La procesul de gestiune a riscului pot participa,
în diferită măsură, conducerea instituţiei, consiliile,
serviciile, angajaţii. Implementarea managementului riscului clinic va ajuta instituţia medicală să-şi
îmbunătăţească performanţa şi implicit reputaţia.
Pericolul se referă la o situaţie sau o cauză potenţială
pentru un prejudiciu. Riscul clinic este probabilitatea
pacientului de a suferi un prejudiciu, ca urmare a
unui tratament medical sau a îngrijirilor primite.
Eroarea este eşecul unei acţiuni, atunci când el nu
este datorat purei întâmplări şi din acest motiv el
poate fi prevenit. Scopul lucrării
Scopul studiului este de a estima cunoştinţele
lucrătorilor medicali privind securitatea şi siguranţa pacienţilor, erorile medicale, conceptul culturii
învăţării din erori şi crearea premiselor pentru conştientizarea necesităţii unei formări specifice privind
siguranţa pacienţilor.
Material şi metode de cercetare
A fost realizat un studiu în anul 2016, fiind
chestionaţi 422 de lucrători din IMSP AMT Râşcani,
privitor la securitatea şi siguranţa pacienţilor, erorile
medicale şi raportarea evenimentelor în propria
instituţie.
Rezultate obţinute şi discuţii
Cei 422 de lucrători medicali care au răspuns
la întrebările chestionarului, au apreciat nivelul
de siguranţă al pacienţilor în instituţie în felul
următor: excelent – 10%; foarte bun – 34,4%,
acceptabil – 50,2%, scăzut – 5,0% şi extrem de
scăzut – 0,2%.
Referitor la raportarea evenimentelor adverse
în ultimele 12 luni, au fost obţinute următoarele rezultate: 70% din respondenţi nu au raportat niciun
eveniment, 20,5% au raportat 1 sau 2 evenimente,
4,1% – între 3 şi 5 evenimente, 2,3% au raportat între
6 şi 10 şi 0,5% din cei intervievaţi au raportat 21 sau
mi multe evenimente.
Ce s-a făcut in Republica Moldova? La 29 iunie
2012, în or. Chişinău a fost organizat Atelierul internaţional de lucru Malpraxisul medical: actualităţi şi
perspective, care a avut ca scop schimbul de experienţă privind managementul malpraxisului medical
în diferite sisteme de sănătate. La eveniment au
participat specialişti în domeniu din Italia, Spania,
România şi Republica Moldova.
În luna mai 2014 au fost instruiţi 25 de formatori
din USMF Nicolae Testemiţanu şi din Centrul Naţional
de Excelenţă în Medicină în domeniul siguranţei pacienţilor şi posibilităţii reactualizării curriculumului
formării medicilor şi asistenţilor medicali conform
cerinţelor ghidului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii
Multi-professional Patient Safety Curriculum Guide
(http://www.who.int/)
În urma acestor acţiuni, sistemul de sănătate
s-a schimbat, au crescut aşteptările faţă de medicină,
s-a schimbat percepţia cetăţenilor privind dreptul
la îngrijiri de sănătate, a fost modificat cadrul juridic
privind culpa medicală, totodată ar putea creşte şi
numărul de dosare de malpraxis. Invităm autorităţile,
instituţiile profesionale şi academice să conştientizeze necesitatea unei formări specifice privind
siguranţa pacienţilor.
Concluzii
Crearea unui concept nou privind cultura
organizaţională, cu accent pe securitatea pacientului, ar avea un impact pozitiv, ducând la diminuarea numărului de erori medicale, ameliorarea
abilităţilor de comunicare ale prestatorilor de
servicii medicale şi îmbunătăţirea relaţiilor dintre
medic şi pacient.
Înţelegerea corectă a managementul riscului
clinic, susţinut în mod activ de către toţi actorii
implicaţi în actul medical, ar aduce performanţe în
managementul medical şi, implicit, ar ridica reputaţia
lucrătorilor medicali. |
|