Evoluția COVID-19 la un pacient cu accident vascular cerebral după tromboliză sistemică

Abstract

Introducere: Accidentul vascular cerebral (AVC) ischemic ramîne o urgență medicală și în perioada pandemiei. Infecția COVID-19 se asociază cu hipercoagulare și poate contribui la apariția, dezvoltarea și influențează prognosticul AVC ischemic. Scopul: Prezentarea primului caz de AVC ischemic asociat cu infecția COVID-19 la un pacient care a fost tratat prin tromboliză sistemică (TS). Materiale și Metode: Datele anamnestice, clinice și paraclinice au fost prelevate din fișa medicală. Pacientul a fost investigat prin electrocardiografie, radiografie pulmonară, tomografie computerizată (CT) cerebrală și pulmonară, examenul Doppler-Duplex al vaselor brahiocefalice. A fost studiată literatura de specialitate privind cazurile similare. Rezultate: Barbat de 59 ani, cu plamîn unic, a fost internat în departamentul de neurologie cu dereglări de vorbire și slăbiciune în hemicorpul drept. Debutul simptomelor, 2 ore pînă la internare dupa masaj în regiunea cervicală efectuat desinestătător. Din anamneză, pacientul a suferit pulmonectomie pe stînga în copilărie (hipoplazia pulmonului) și de 14 zile a prezintat valori majorate ale tensiunii arteriale. Conform examenului neurologic pacientul prezintă scorul NIHSS 8 puncte. CT [Fig. 1] la internare cu aspect cerebral normal. Luînd în considerație că pacientul s-a prezentat în fereastra terapeutică și a fost eligibil pentru tratament prin TS, a fost administrată soluție Alteplaza, conform protocolului. La СT cerebral control peste 24 ore nu a prezentat focar ischemic sau transformare hemoragică, scorul NIHSS a scăzut cu 4 puncte. Pentru evaluarea factorilor de risc pacientul a fost investigat prin examenul Doppler-Duplex al vaselor brahiocefalice: Bifurcația ACC pe D - placă de aterom neomogenă, tip 2-3, stenoză 30-35%. Emergența ACI pe D - placă de aterom hipoecogenă, tip 2-3, semicircumscrisă, stenoza 50-55%. Emergența ACI pe S - placă de aterom tip 2-3, 9.5 mm, stenoză 45-50%. Din cauza apariției febrei și tusei la a 2-a zi de la internare, a fost efectuat CT pulmonar [Fig. 2] care a prezentat pneumonie interstițială polisegmentară pe dreapta și test RT-PCR SARS-CoV-2, rezultat-pozitiv. Pacientul a fost tratat conform protocolului în vigoare pentru infecția COVID-19 și anticoagulante pîna la externare. Peste 28 zile de tratament pacientul s-a recuperat complet neurologic și somatic. Concluzii:  Putem presupune că infecția COVID-19 a contribuit la dezvoltarea unui AVC ischemic prin hipoxemie și secreție excesivă de citokine proinflamatorii, care la rîndul lor au provocat disfuncție endotelială și agregare trombocitară. În această ordine de idei, presupunem că infecția COVID-19 are un rol esențial în patogeneza AVC ischemic.  Efectuarea TS la pacienții eligibili are impact pozitiv asupra evoluției și prognosticului bolii la pacienții cu AVC ischemic asociat cu infecție COVID-19. În cazul raportat eficacitatea TS este incontestabilă, pacientul recuperându-se complet complet recuperat neurologic și somatic în pofida comorbidităților.