Intoxicaţiile medicamentoase la copii

Abstract

Introducere Intoxicaţiile acute cu medicamente la copii reprezintă o problemă de o deosebită importanţă pentru practica pediatrică, atât din cauza frecvenţei mari, cât şi din cauza gravităţii lor, reprezentând una dintre marile urgenţe medicale pediatrice. O treime din acestea se finalizează cu sfârşit letal, iar aproximativ 4/5 dintre acestea se întâlnesc la copiii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 5 ani, cu vârful incidenţei între 1,5 şi 3 ani. Intoxicaţiile copilului sub un an sunt produse în majoritatea cazurilor de medicamente, prin supradozaj sau folosirea necorespunzătoare a acestora, în timp ce la copilul mic şi la preşcolar, spiritul explorator şi curiozitatea îl fac să ingereze medicamentele aflate în farmacia familiei. Intoxicaţiile copilului sub vârsta de 5 ani sunt rezultatul ingestiei accidentale. La adolescenţi, încercările de suicid sunt pe primul plan, de obicei în familiile vulnerabile şi dezorganizate, cu climat de insecuritate, situaţii în care actul de intoxicaţie voluntară este adesea repetat [1–6]. Intoxicaţiile copilului diferă de cele ale adolescentului şi adultului prin: caracterul mai frecvent accidental, depistarea mai devreme, toxicitatea mai mare la copil a aceleiaşi substanţe, cantităţile ingerate de obicei mai mici, lipsa frecventă a condiţiilor patologice supraadăugate, răspuns favorabil la tratament şi capacitate de recuperare mai mare. Mortalitatea este semnificativ mai mică la copii (0,5-2%), comparativ cu adulţii (aproximativ 5%) [2, 3, 6]. Intoxicaţiile medicamentoase reprezintă 37% din totalul diverselor intoxicaţii la copii şi cel mai frecvent sunt cauzate de următoarele medicamente: paracetamol, acid acetilsalicilic, anticonvulsivante, antidepresante triciclice [5–8]. Astfel, majoritatea autorilor includ intoxicaţiile copilului în sindromul de ”copil neglijat” („Neglect and Abuse of Children”). Aceasta scoate în evidenţă responsabilitatea majoră ce revine părinţilor, societăţii, dar şi fiecăruia dintre noi [2, 3, 4]. Toate cele prezentate necesită implicare şi au ca scop orientarea spre un prognostic favorabil, care constă în depistarea timpurie şi urmărirea a două ”reguli de aur”: 1. Orice suspiciune de intoxicaţie trebuie considerată ca intoxicaţie adevărată şi să se acţioneze fără ezitare în consecinţă. 2. Fiecare minut pierdut reprezintă o cantitate în plus de toxic absorbit, mai ales atunci când calea de pătrundere a fost cea digestivă [2–5]. Scopul şi obiectivele cercetării Scopul studiului a fost analiza intoxicaţiilor medicamentoase, cu determinarea cauzelor, frecvenţei, şi identificarea substanţelor medicamentoase potenţial periculoase de producerea intoxicaţiilor respective la copiii din ţara noastră. Obiective: 1. De a efectua o analiză a intoxicaţiilor medicamentoase la copiii internaţi în IMSP Institutul Mamei şi Copilului pe parcursul anului 2016. 2. De a identifica categoria de vârstă, grupele de preparate medicamentoase şi medicamentele care cel mai frecvent sunt cauza intoxicaţiilor medicamentoase. 3. De a determina numărul de cazuri şi vârsta copiilor care au folosit medicamente cu scop suicidal. Material şi metode de cercetare A fost realizat un studiu retrospectiv a 291 de cazuri de intoxicaţii ale copiilor internaţi în IMSP Institutul Mamei şi Copilului, pe parcursul anului 2016. Criteriile de selecţie au fost în corespundere cu tema propusă – intoxicaţiile cu preparate medicamentoase. Astfel, în studiu au fost incluşi 113 copii – 66 fete (58%) şi 47 băieţi (42%). Rezultate obţinute şi discuţii În urma analizei a 291 de cazuri de intoxicaţii la copii s-a stabilit că intoxicaţiile medicamentoase reprezintă o incidenţă de 66 (58%) cazuri la fete şi 47 (42%) la băieţi. Conform vârstei, s-a obţinut o dominare a două extreme: categoria de 0-3 ani cu un număr de 40 cazuri şi cea de 15-18 ani cu un număr de 38 cazuri. Predominanţa numărului de cazuri între 0 şi 3 ani, conform datelor din literatura de specialitate, poate fi explicată prin supradozajul accidental sau folosirea necorespunzătoare de către medici a medicamentelor, inclusiv extrapolarea incorectă a dozelor de la adulţi la copii, precum şi nerespectarea de către părinţi a instrucţiunii de administrare a acestora. Înregistrarea unui număr înalt de cazuri la vârsta de 15-18 ani este rezultatul intenţiei de suicid, în timp ce la copilul mic şi preşcolar predomină curiozitatea şi spiritul explorator. Studiul efectuat a demonstrat că mediul urban prevalează uşor cu 68 (60%) de cazuri de intoxicaţii, comparativ cu cel rural, cu 45 (40%) cazuri. Unele studii asupra epidemiologiei intoxicaţiilor acute la copil, făcute de instituţii specializate (National Clearing House for Poison Control Center din SUA), asociază mediul urban cu intoxicaţiile medicamentoase şi cu produse cosmetice, iar mediului rural – cu intoxicaţiile cu insectofungicide, gaze şi plante toxice [1–5, 8]. Criteriul intenţiilor consumului de medicamente a demonstrat 66 (58%) cazuri de ingestie accidentală şi 47 (42%) cazuri cu scop de suicid. Intoxicaţiile medicamentoase cu scop de suicid se întâlnesc mai frecvent la fete – 38 (81%) cazuri, comparativ cu băieţii – 9 (19%) cazuri, şi anume la vârsta adolescentină de 15-18 ani. Aceste date sunt conforme cu datele literaturii de specialitate şi se întâlnesc mai frecvent, de obicei, în familiile vulnerabile, cu climat de insecuritate, cauzat şi de fenomenul migrării în masă a părinţilor, fenomen specific pentru ţara noastă. Cel mai frecvent produc intoxicaţii medicamentoase preparatele cu influenţă asupra sistemului nervos central (analgezicele centrale neopioide, anticonvulsivantele, psiholepticele) – 51 (40%) cazuri, urmate de cele cu influenţă asupra sistemului cardiovascular – 18 (14%) cazuri, apoi medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene – 14 (11%), antihistaminice – 12 (10%), antiinfecţioase – 10 (8%), metabolice – 9 (7%), medicamentele cu influenţă asupra sistemului respirator – 6 (5%) cazuri, tractului gastrointestinal –3 (2%), diureticele – 2 (2%) şi antineoplazicele – 1 caz (1%). Rezultatele obţinute sunt asemănătoare celor din literatura de specialitate [2, 3, 5–8], care de asemenea clasează preparatele medicamentoase cu influenţă asupra sistemului nervos central drept principalele medicamente ce determină intoxicaţiile medicamentoase la copii. Ţinem să menţionăm rata înaltă a intoxicaţiilor cu analgezice neopioide – 11 (55%) cazuri şi cu cele opioide – (45%), drept exemplu ne serveşte paracetamolul, care se utilizează destul de frecvent, mai cu seamă la copiii mici, posibil fiind o consecinţă a neglijenţei părinţilor, fie prin necunoaşterea modului de administrare, fie prin exces de zel – atitudine de tratare cu orice preţ. Concluzii 1. Vârsta cea mai expusă intoxicaţiilor medicamentoase la copii este de 0-3 ani, iar medicamentele ce provoacă cel mai des intoxicaţii medicamentoase sunt cele cu influenţă asupra SNC. 2. Diversitatea toxicităţii medicamentoase la copii necesită ca doza preparatului să fie ajustată cu prudenţă, deoarece este factorul cel mai important ce face diferenţa dintre tratamentul raţional şi intoxicaţie. 3. Faptul că intenţia de tip accidental (58%) şi cea cu scop suicidal (42%) sunt destul de pronunţate, ne impune să acordăm atenţia cuvenită şi luarea măsurilor de înlăturarea a cauzelor. 4. Datele obţinute confirmă faptul că intoxicaţiile medicamentoase la copii sunt o problemă globală şi actuală, ce necesită o implicare mai activă a fiecăruia dintre noi la rezolvarea acesteia.