Abstract:
Actualitatea temei. Deformațiile membrului inferior continuă a fi o mare provocare în practica ortopedică. Deformațiile membrului inferior dețin I loc în deformațiilor scheletului. Din cauza meticulozității părinților, societății, și a individului față de sine, deviațiile axiale ale gambei la copil devine o problema care tot mai mult crește adresabilitate părinților. Sporirea nivelului de informarea și educație printre părinți face ca aceasta patologie (sau o perioada fiziologica de dezvoltare) să fie o cauză frecventă de prezentare la doctor. Această problemă devine diagnosticată tot mai precoce. Orice factori intrinseci ori extrinseci pot avea influență asupra dezvoltarii a membrului inferior a copilului. Din aceasta cauză consultul ortopedului este indispensabil mai ales dacă există o deviere de ax a membrelor inferioare. De asemenea medicul ortoped este competent pentru a diferenția starea patologică de cea fiziologică. Concretizînd că la naștere este un varus fiziologic de 15o asociat cu o torsiune medială a gambei. Treptat pe măsura creșterii, unghiul diafozo-diafizafemuro-tibial ajunge la 0 o la vârsta de 18-24 luni. Apoi unghiul deviază în valgus ajungându-se la +10o la vârsta de 3 ani (la fete) sau 4 ani (la băieți), ulterior valgusul genunchiului evoluează lent, ajungând la +5 o la vârsta de 8 ani.
Scopul. Efectuarea unui studiu complex cu referință la etiopatogenia, diagnosticul clinic și imagistic, tratamentul conservator și chirurgical al deviațiilor axiale ale gambei la copii.
Materiale și metode. Pe parcursul anilor 2018-2020 în clinica de ortopedie și traumatologie pediatrică a Centrul Național Științific practic de chirurgie pediatrică „Academician Natalia Gheorghiu” au fost tratați chirurgical 33 copii cu deformitate de varus a gambei (41 gambe). Patologia prezentată a fost apreciată la 18 fetițe și 15 băieți. Deformitatea unilaterală s-a constatat la 21 copii, cea bilaterală la 10 copii.
Concluzii.
1. La maladia Blount metoda propusă de P.Moroz permite evaluarea gradului schimbărilor primare și secundare, care are o mare importanță în tactica și tehnica tratamentului.
2. Tratamentul chirurgical pentru corecția deformităților displastice este indicat după vârsta de 3 ani. La deformități posttraumatice corecția poate fi efectuată după restabilirea mișcărilor în articulațiile megieșe. Copiii cu consecințele osteomielitei pot fi supuși tratamentului chirurgical după 8-10 luni la lichidarea procesului inflamator. Deformitatea posttumorală se recomandă pentru corecție peste 5 ani după rezecția focarului patologic.
3. Recuperarea cu respectarea strictă a regimului ortopedic are o mare importanță în obținerea rezultatelor bune la distanță, în profilaxia recidivelor, pe tot parcursul perioadei de creștere a copiilor.
Description:
Catedra de chirurgie, ortopedie şi anesteziologie pediatrică „Natalia Gheorghiu” Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” or. Chișinău, Republica Moldova, Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltare