Introducere. Până în prezent, în boala scoliotică, atitudinea terapeutică rămâne a fi discutabilă pe următoarele
aspecte: Vârsta când copilul poate fi operat ? Metoda chirurgicală optimală? Se impune, sau nu intervenţii la
nivelul zonelor de creştere şi a discurilor intervertebrale ?
Scopul: ameliorarea calităţii vieţii copiilor cu diformităţi scoliotice grave și extrem grave.
Material și metodă. Au fost examinaţi 109 pacienţi pre- şi postoperator, cu diformităţi scoliotice grave cu
etiologie diversă, supravegheaţi timp de 1-10 ani. Vârsta copiilor – 5-17 ani; preponderent fete – 69(76 %).
Rezultate. Procedeele chirurgicale au fost diferenţiate, având ca scop: înlăturarea factorului compresiv, a
diformităţilor şi dezechilibrului; crearea stabilităţii durabile a coloanei vertebrale. Rezultatele la distanță ale
tratamentului chirurgical: bune – 68,4%, satisfăcătoare – 24,1%, nesatisfăcătoare – 3,5% cazuri.
Concluzii. Metodele optimale de corecție a diformităților scoliotice severe rigide: mobilizare ventrală a coloanei;
corecția dorsală, fațetectomie totală (superioară și inferioară a fațetei-procedeu Ponte) corecție pe tot parcursul
după metoda Pontus și fixația coloanei vertebrale cu construcție metalică. Tratamentul chirurgical al scoliozelor
juvenile severe începe la 8-10 ani, cu următoarele corecții dorsale cu “construcție în creștere“, fără efectuarea
fuziunii posterioare a coloanei vertebrale. În cazurile diformităților congenitale corecția primară chirurgicală a
fost efectuată la copii la vârsta de 5-7 ani – “spondilodeză de blocare" pe partea concavă a curburii cu corecție
dorsală următoare cu “construcție în creșterea" fără efectuarea fuziunii posterioare a coloanei vertebrale.
Corecția finală a deformației, spondilodeză posterioară și toracoplastică sunt efectuate la sfârșitul perioadei de
creștere a coloanei vertebrale.
Introduction. At the present moment at scoliotic illness’ treatment, surgical tactics remains discussed in the
following aspects: At what age is it better to operate? What surgical technique will be more effective? Whether
surgical intervention at the level of zones of growth and intervertebral disks will be expedient?
Work’s goal: Improvement of a life quality of children with severe scoliosis.
Material and methods. 109 patients with severe scoliotic deformations have been pre- and postoperatively
examined, with a follow-up of 1 to 10 years. Children were aged between 5 and 17 years; they were predominantly
girls – 69(76 %).
Results. The main goals of surgical interventions were: elimination of the compression factor, deformation and disbalance correction and spine stabilization. The distant results of surgical treatment were good – 68,4%,
satisfactory – 24,1% and unsatisfactory – 3,5%.
Conclusions. Optimum methods of correction of difficult rigid scoliotic spine deformations were: forward
spine release; dorsal correction, total fasetektomy throughout correction by Pontus' method and backbone
fixation by a metal construction. Surgical treatment of difficult juvenile scolioses began at 8-10 years old,
with the following dorsal correction by "a growing construction", without posterior spine fusion execution.
In cases of congenital deformations primary operative defect’s correction was carried out at children at the
age of 5-7 years – "blocking spondylosyndesis" at curvature top with the follow-ing dorsal correction by "a
growing construction" without posterior spine fusion execution. Final correction of deformation, posterior
spine spondylosyndesis and thoracoplasty are carried out on the end of spine growth.
