Abstract:
Introducere
Studiile din literatura de specialitate au arătat
că, datorită particularităţilor anatomofiziologice
şi imunologice, copiii de până la un an reprezintă unul dintre cele mai vulnerabile categorii de vârstă
predispuse infectării şi îmbolnăvirii de tuberculoză.
Imaturitatea sistemului limfatic, perioadele critice ale
maturizării sistemului imun caracteristice primului an
de viaţă, adiţional condiţiile familiale în care există
bolnavi ce elimină micobacterii TB, impun cerinţe
sporite în efectuarea unor măsuri profilactice, de
diagnostic şi de tratament al tuberculozei (TB). Diagnosticul diferenţial al TB la copii este îngreunat şi
adesea însoţit de greşeli. Scopul studiului
Autorii au avut drept scop cercetarea formelor
clinice, caracteristicilor evoluţiei şi importanţei factorilor de risc în dezvoltarea tuberculozei la copii în
primul an de viaţă.
Material şi metode de cercetare
Au fost analizate 37 de cazuri de îmbolnăviri
cu tuberculoză la copii în vârstă de la 3 luni până
la 1 an (24 băieţi, 13 fete), înregistrate în perioada
2007–2012.
Rezultate obţinute şi discuţii
S-a constatat că ganglionii limfatici la copii în
prima lună de viaţă au un rol nesemnificativ în procesul infecţios, care nu se limitează la nivelul acestora,
ci se generalizează uşor. În structura formelor clinice
analizate, tuberculoza ganglionilor limfatici mediastinali (25 din 37) a ocupat primul loc, majoritatea
bolnavilor având o afectare bilaterală. Pe locul doi s-a
plasat complexul tuberculos primar, iar pe locul trei
– tuberculoza generalizată, cu afectarea nu numai a
aparatului respirator, dar şi a SNC, ficatului, splinei,
rinichilor. Şapte pacienţi au avut complicaţii, dintre
care patru erau contagioşi, iar unul – cu TB-MDR.
Tabloul clinic varia în funcţie de particularităţile
de vârstă şi de reactivitatea individuală a copilului. Cu
cât vârsta copilului era mai mică, cu atât sindromul
toxico-infecţios şi modificările din sistemul bronhopulmobnar şi alte sisteme erau mai pronunţate. La
această categorie de bolnavi predomina debutul
acut al bolii. Cele mai frecvente simptome întâlnite
erau deficitul de adaos ponderal, febra, respiraţia
dificilă, tusea neproductivă. Destul de frecvent copiii
se îmbolnăveau de tuberculoză în perioada de toamnă–iarnă şi la începutul primăverii (28 de copii).
Jumătate dintre pacienţi prezentau un fond
premorbid nefavorabil, în 100% cazuri aceştia au
fost în contact cu bolnavi de tuberculoză, inclusiv
30% – cu bolnavi de TB-MDR. Mama a servit drept
sursă de infectare pentru jumătate dintre cazuri, tata
– pentru 12 cazuri, dar au mai figurat de asemenea
bunei şi bunici, mătuşi şi unchi. A fost observată
atât importanţa condiţiilor nefavorabile socioeconomice şi de trai, a defectelor vaccinului BCG sau
lipsa acestuia, cât şi naşterea copilului de la o mamă
infectată cu HIV. Asocierea mai multor factori de risc a
agravat patogenia şi evoluţia bolii, de aceea debutul
tuberculozei lua forma unei maladii grave. Jumătate
dintre bolnavii de tuberculoză au fost diagnosticaţi
la adresare, iar în 3 cazuri – post-mortem. Cele mai
importante cauze de diagnostic tardiv şi post-mortem au fost deficienţele în colectarea anamnezei,
neaprecierea factorilor de risc şi neutilizarea tehnologiilor moderne.
Diagnosticarea tuberculozei cu ajutorul tuberculinei a fost utilizată foarte rar. Proba Mantoux
cu 2 UT PPD la sugari a prezentat un număr mare
de rezultate fals-pozitive şi fals-negative, ceea ce a
impus folosirea investigaţiilor suplimentare pentru
confirmarea diagnosticului. În legătură cu tuberculoza primară oligo- şi abacilară la majoritatea copiilor,
testele microbiologice tradiţionale (analiza sputei
prin lavaj gastric) au fost insuficiente. În schimb, analiza microbiologică a sângelui pentru diagnosticarea
tuberculozei, bazată pe cunoaşterea persistenţei
micobacteriemiei, ca o etapă a procesului infecţios
în tuberculoza primară, şi analiza ADN (PCR) s-au
dovedit a fi utile.
Concluzie
Astăzi rămâne actuală nu numai cunoaşterea
particularităţilor clinico-patogenetice ale tuberculozei la copii în primul an de viaţă, folosirea corectă
a metodelor contemporane de diagnostic, ci şi colaborarea medicilor de familie şi a specialiştilor din
ftiziopneumologie pentru eficientizarea procesului
de diagnostic şi de tratament al tuberculozei.
Description:
IMSP Institutul de Ftiziopneumologie Chiril Draganiuc, Departamentul Pediatrie, IP USMF Nicolae Testemiţanu, Catedra Medicină de Familie, IP USMF Nicolae Testemiţanu, Al IV-lea Congres al medicilor de familie din Republica Moldova cu participare internaţională 16-17 mai 2018 Chișinău, Republica Moldova