Introducere: Sediul atipic, unde poate apărea ulcerul duodenal perforat şi astăzi continuă a fi o problemă pe cât de stringentă,
pe atât şi de actuală.
Material şi metode: Lotul de studiu cuprinde 14 bolnavi, spitalizaţi de urgenţă cu suspecţie la ulcer postbulbar perforat, în
perioada 2000-2015. În raport cu numărul bolnavilor operaţi (794) pentru ulcer duodenal perforat în această perioadă, ulcerul
postbulbar reprezintă un indice de 1,76%. În lot s-a constatat un număr de 10 bărbaţi şi 4 femei, cu vârsta cuprinsă între 41-60
ani. La internare s-a constatat că durerea şi contractura musculară a peretelui abdominal a fost prezentă la 10 din 14 pacienţi,
iar la 4 bolnavi tabloul clinic, cât şi examenul radiologic de ulcer perforat au fost absente.
Rezultate: Referindu-ne la localizarea ulcerului postbulbar perforat constatăm că în majoritatea cazurilor leziunea a fost situată
pe segmentul D1. Dacă la 10 pacienţi simptomatologia clinică şi radio-endoscopică era caracteristică ulcerului perforat, în 4
cazuri semne evidente clinice lipseau, ce ne-a impus la un examen suplimentar, laparoscopia diagnostică, care cu fermitate a
constatat perforaţie acoperită. Intervenţiile chirurgicale efectuate la cei 14 pacienţi au fost: simpla suturare a ulcerului – la 8
pacienţi, excizia ulcerului cronic cu piloroduodenoplastie largă asociată cu vagotomie tronculară bilaterală – 6 cazuri, cu
rezultate bune precoce şi la distanţă.
Concluzii: Perforaţia ulcerului duodenal postbulbar este rară şi are o pondere de 1,76%.
Introduction: Atypical headquarters where perforated duodenal ulcer may appear remain a both acute and current problem.
Material and methods: The study group includes 14 patients urgently hospitalized with suspected perforated postbulbar peptic
ulcer, during 2000-2015 years. In relation to the number of patients operated for perforated duodenal ulcer during this period
(n=794) postbulbar ulcer shows the rate of 1.76%. There were 10 men and 4 women, aged 41- 60 years. Ten from 14 patients
had pain and muscle tension on admission at the hospital, and in 4 cases there were no clinical and radiological signs of
perforation.
Results: Referring to location of perforated postbulbar peptic ulcer we can find that in most cases the lesion was located in the
segment D1. If clinical, endoscopic and radiological signs in 10 patients were typical for perforated ulcer, in 4 cases obvious
clinical signs were missing, and we were imposed to do an additional exam – diagnostic laparoscopy which firmly established
the covered perforation. Surgeries performed in the 14 patients were: a simple suturing of the ulcer in 8 patients and chroni c
ulcer excision with wide piloro-duodenoplasty associated with bilateral truncal vagotomy – in 6 cases, with good early and late
results.
Conclusions: Perforation of postbulbar duodenal peptic ulcer is rare and has a rate of 1.76%.
