Institutional Repository in Medical Sciences
(IRMS – Nicolae Testemițanu SUMPh)

Achalazia: tratamentul laparoscopic vs dilatarea pneumatică cu balon

Show simple item record

dc.contributor.author Danci, Alexandru
dc.contributor.author Samohvalov, Sergiu
dc.contributor.author Anton, V.
dc.date.accessioned 2020-12-04T10:58:19Z
dc.date.available 2020-12-04T10:58:19Z
dc.date.issued 2015
dc.identifier.citation DANCI, A., SAMOHVALOV, S., ANTON, V. Achalazia: tratamentul laparoscopic vs dilatarea pneumatică cu balon = Achalasia: laparoscopic treatment vs pneumatic balloon dilatation. In: Arta Medica. 2015, nr. 3(56), pp. 30-31. ISSN 1810-1852. en_US
dc.identifier.issn 1810-1852
dc.identifier.uri http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/13596
dc.description Secţia Endoscopie şi Chirurgie Miniminvazivă, Spitalul Republican CSRA, Chişinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015 en_US
dc.description.abstract Introducere: Managementul achalaziei este controversat. Se prezintă comparaţia dintre cele două modalităţi de tratament. Materiale şi metode: Studiul prezintă rezultatele tratamentului a 17 pacienţi cu achalazie în perioada 2002-2014. Dintre aceștea 70% au fost bărbaţi şi 30% – femei, în vîrstă de 24-65 ani (în medie – 44 ani). În pofida diferitei durate a bolii – de la 1 la 20 de ani (în medie – 3,5 ani), toţi pacienţii au prezentat o deteriorare în ultimele 6-12 luni înainte de internare. Pentru diagnostic a fost folosit algoritmul convenţional, inclusiv examenul obiectiv, endoscopia, radiografia. Unsprezece pacienţi au suportat intervenţie laparoscopică – procedeul Heller, iar şase pacienţi au fost trataţi prin dilatarea pneumatică endoscopică cu balon (DPEB). Un pacient a suportat procedeul Heller, iar după doi ani – DPEB. Recurenţa bolii a fost diagnosticată la 14 luni după tratament laparoscopic. Rezultate: Complicaţii intraoperatorii nu au fost. În perioada postoperatorie precoce s-au înregistrat 2 complicaţii (hemoragie postoperatorie – după 48 de ore şi ruptura peretelui esofagian – în a şasea zi). Un caz de hemoragie esofagiană după DPEB sa stopat spontan. Starea generală a pacienţilor după tratament chirurgical a fost apreciată ca bună (9) sau satisfăcătoare (2), nu s-au observat rezultate nesatisfăcătoare. Şase pacienţi după DPEB au avut rezultat bun. Durata medie a spitalizării a fost 5 zi le după operaţie şi 2 zile – după DPEB. Rezultatele tratamentului au fost verificate la distanţa de 3-6 luni şi 1-12 ani. Toți pacienții au suportat FEGDS de control la 6-12 luni, iar 2 – examinare radiologică suplimentară, care a confirmat restabilirea permeabilităţii joncţiunii esofagogastrice. Concluzii: (1) DPEB reprezintă procedeul de elecţie în stadiile I-II ale achalaziei, este inofensivă, cu rezultate bune şi poate fi repetată la necesitate. (2) Alegerea dintre tratamentul conservator şi chirurgical al achalaziei, se efectuează în funcţie de severitatea bolii, preferinţă fiind acordată ultimei. (3) În achalazia de gradul III şi IV este indicat procedeul Heller, ca o metodă de tratament definitiv. en_US
dc.description.abstract Introduction: The management of achalasia is controversial. A comparison between two treatment modalities is presented. Materials and methods: Presented the results of treatment of 17 patients with achalasia in the period from 2002 to 2014. Of these, 70% were men and 30% - women, aged 24 to 65 years (mean age 44 years). In spite of the different duration of the disease – from 1 to 20 years (on average 3.5 years), all patients showed deterioration over the last 6-12 months before admission. To diagnose the disease was used the conventionally algorithm including physical examination, endoscopy, X-ray. Eleven patients were treated by laparoscopic Heller procedure, and six patients underwent endoscopic pneumatic balloon dilatation (EPBD). One patient underwent Heller procedure, and after two years – EPBD. Recurrences of the disease were observed in 14 months after laparoscopic procedure. Results: No intraoperative complications occurred. In the early postoperative period – 2 complications (postoperative bleeding – after 48 hours, rupture of the wall of esophagus – on the sixth day). One case of esophageal bleeding occurred after EPBD and stopped spontaneously. The general condition of patients after surgery was assessed as a good (9), satisfactory (2), unsatisfactory results were not observed. Six patients after EPBD have good outcome. Mean hospital stay was 5 day after surgery and 2 days – after EPBD. Follow-up results of treatment were assessed on 3-6 months and 1-12 years. All patients underwent control FEGDS at 6-12 month, and in 2 cases – an additional X-ray examination, which confirmed the restoration of esophagogastric junction patency. Conclusions: (1) EPBD is the procedure of choice in achalasia of the I-II stages is safe, with good outcome and may be repeated if necessary. (2) The choice between conservative and operative treatments of achalasia, depending on severity of disease, preference is given to the latter. (3) In the achalasia of III and IV stages Heller procedure is indicated, as a def initive method of treatment.
dc.publisher Asociaţia chirurgilor “Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova en_US
dc.title Achalazia: tratamentul laparoscopic vs dilatarea pneumatică cu balon en_US
dc.title.alternative Achalasia: laparoscopic treatment vs pneumatic balloon dilatation en_US
dc.type Other en_US


Files in this item

This item appears in the following Collection(s)

Show simple item record

Search DSpace


Advanced Search

Browse

My Account

Statistics