Hepaticojejunoanastomoza – soluţie reconstructivă în stricturile biliare postoperatorii

Abstract

Scopul studiului este sistematizarea tehnicilor de realizare a hepaticojejunoanastomozelor (HJA) în stricturile biliare postoperatorii. Material şi metode: S-a efectuat un studiu retrospectiv pe un lot de 228 pacienţi cu stricturi postoperatorii ale căilor biliare. Majoritatea pacienţilor (95%) au reprezentat leziuni biliare majore, clasele D-E. Rezolvarea cazurilor a fost în raport cu nivelul localizării. Pentru stricturile tip I – 62 (27,2%) cazuri – coledocojejunostomie termino-laterală cu ansa Roux. În cele de tip II – 86 (37,72%) cazuri, s-a efectuat HJA pe ansa Roux. În 66 (30%) observaţii de tip III am făcut o HJA cu o drenare a ambelor canale hepatice. În cele de tip IV – 14 (5,08%) cazuri, s-a soluţionat cu bihepaticojejunostomie cu drenarea ambelor canale hepatice. Rezultate: Robusteţea şi etanşeitatea HJA este garanţia succesului. Preferăm o stomie termino-laterală. Tehnica de sutură a evoluat de la cea ordinară în două straturi (mătasă 3/0), la sutura atraumatică separată 4/0 într-un singur strat. Firele s-au trecut de la ansă la ductul biliar pentru tranșa posterioară, extramucos pentru jejun şi total pentru polul biliar. La moment un rezultat promiţător ne prezintă sutura 6/0 realizată în continuu cu elemente de tehnică microchirurgicală. Ultima tehnică permite o protejare a devascularizării excesive a bontului biliar şi o ajustare ideală a mucoaselor. Concluzii: Punctele de vedere prezentate în acest material evidenţiază potenţialul inovator al tehnologiilor de formare a HJA în baza suturilor moderne şi principiilor noi de sutură.

Aim of study is the systematization of techniques used for hepaticojejunal anastomosis (HJA) in postoperative biliary strictures. Materials and methods: A retrospective study was carried out on a lot of 228 patients with postoperative strictures of the biliary ducts. Most of the patients (95%) presented major biliary lesions, D-E class. The solution was chosen according to the localization level. For type I – 62 (27.2%) strictures – termino-lateral choledochojejunostomy with Roux loop. For type II – 86 (37.72%) cases, was performed HJA with Roux loop. In 66 (30%) observations of type III, was performed HJA with drainage of both hepatic ducts. The type IV 14 (5.08%) cases were solved by bihepaticojejunostomy with drainage of both hepatic ducts. Results: The robustness and tightness of HJA are the guarantee of success. We prefer a termino-lateral stoma. The suture technique varied form the ordinary in 2 layers (silk 3/0) to separate atraumatic suture 4/0 in single layer. The threads were passed from the loop to the bile duct for the posterior trance, extramucosaly for jejunum and total for the bile pole. The continuous suture 6/0 with elements of microsurgical technique presents promising results now. The last technique is able to protect from excessive devascularization of the bile duct stump and ideal adjustment of mucosal layers. Conclusions: The views presented in this paper highlight the innovative potential of HJA technology based on modern sutures and new principles of suture.