Introducere: Amebiaza este o parazitoză foarte răspândită în Africa, reprezentantul ei fiind Entamoeba histolytica. În secolul
XXI - veacul migraţiei, a apărut o necesitate de atenţie stringentă faţă de această patologie, forma cea mai gravă a ei fiind
abcesul hepatic.
Scopul: De a releva experienţa personală în tratamentul conservator al abcesului hepatic amebian.
Material şi metode: În Guinea, Conakry, în perioada 2005-2011 am înregistrat18 cazuri de abces amebian al ficatului. Raportul
bărbaţi femei a fost de 2:1, vârsta pacienţilor varia de la 15 la 62 ani (în mediu 38,5). Tabloul clinic era manifestat prin intoxicaţie
majora, febră, dureri subcostale, greaţă şi vomă. Icterul s-a înregistrat doar la 2 pacienţi cu hepatomegalie evidentă.
Hipereozinofilie a fost înregistrată la toţi pacienţii. Diagnosticul a fost confirmat prin ecografie în toate cazurile.
Rezultate: Dimensiunea colecţiilor depăşea 4 cm în 72% cazuri, de la 6 la 8cm au avut 2 pacienţi şi în 2 cazuri erau doar
suspiciuni de colecţii mici. Nici un pacient nu avea semne intestinale, iar analiza fecalelor a înregistrat prezenţa Entamebei
histolytica în 8% cazuri. Toţi bolnavii au fost trataţi cu Flagil 500 mg de două ori pe zi intravenos, asociat cu Ceftriaxon 1 gr de
două ori şi remedii simptomatice şi de dezintoxicare. Tratamentul intravenos a durat 15 zile, cu prelungire de tratament oral încă
4 săptămâni. La 8 bolnavi s-au realizat puncții ecoghidate. La ceilalţi 10 – evoluţia, urmărită prin ecografii repetate, a fost
favorabilă cu micşorarea în volum a colecţiei în 7 cazuri şi cu dispariţia completă – în 3 cazuri. Nu a fost înregistrat nici un caz
de deces.
Concluzii: Abcesul hepatic amebian poate fi tratat conservator cu o rată de eficacitate de 55,6% şi prin puncţii ecoghidate în
44,4% cazuri. Nedepistarea Entamebei histolytica în masele fecale nu permite de a exclude abcesul amebian hepatic.
Introduction: Amebiasis is widespread disease in Africa being caused by a parasite Entamoeba histolytica. In XXI century –
century of migration, there is a need for increased attention to this pathology, the most serious form of it being liver abscess.
Aim: A presentation of the personal experience in conservative treatment of amebic liver abscess.
Material and methods: In Guinea, Conakry, in the period 2005-2011 we registered 18 cases of amebic liver abscess. Male
female ratio was 2:1, patients age range from 15-62 years (mean – 38.5 years). The clinical manifestations were: severe
intoxication, fever, pain in hypochondrias, nausea and vomiting. Jaundice was observed only in 2 patients with obvious
hepatomegaly. Hypereosinophilia was recorded in all patients. Diagnosis was confirmed by ultrasound in all cases.
Results: The size of collections more than 4 cm was in 72% of cases, from 6 to 8 cm in 2 patients and in 2 cases there were
only suspicion to small collections. No patient had intestinal signs but fecal analysis showed Entameba histolytica in 8% of
cases. All patients were treated with intravenous Flagil 500 mg twice-daily associated with Ceftriaxone 1gr twice-daily in
association with symptomatic treatment and detoxification. Intravenous treatment was continued during 15 days, followed by 4
weeks of oral treatment. Echo-guided needle puncture was done in 8 patients. In another 10 patients clinical evolution was
favorable, ultrasound follow-up demonstrating the reduction in volume of collection in 7 cases and complete disappearance in 3
cases. No deaths were registered.
Conclusions: Amebic liver abscess can be treated conservatively with a 55.6% efficacy rate and by ultrasound-guided
puncture in 44.4% of cases. Absence of the Entameba histolytica in the analysis of fecal material does not rule out the diagnosis
of amebic liver abscess.
