Operculectomie miniminvazivă a chistului hidatic hepatic localizat posterior

Abstract

Scopul lucrării: Elucidarea particularităţilor de dezvoltare a chisturilor hidatice hepatice, selectarea metodelor de tratament chirurgical miniminvaziv a chisturilor cu localizare în segmentele posterioare. Material şi metode: Materialul examinat a constituit 67 de cazuri de localizare hepatică în SVII-SVIII a chisturilor hidatice. Materialul a fost realizat pe perioada anilor 2002-2014. Lotul de 52 de bolnavi a fost supus tratamentului chirurgical laparoscopic. Toate chisturile hidatice au fost uniloculare, de diferite dimensiuni – 6-13 cm în diametru. Perichistectomia hepatică a fost efectuată numai în 24 cazuri – chistul fiind situat cortical cu 2/3 de perichist în afara ficatului. În restul 43 cazuri a fost îndeplinită operculectomia hepatică deschisă. Metoda de drenaj în asemenea cazuri este anevoioasă, motiv din care am fost impuşi să plasăm tubul de dren în poziţie nedeclivă, astfel acumulîndu-se conţinut hemobiliar în cavitatea reziduală. În cazuistica noastră totdeauna a fost găsită o porţiune de lamă hepatică subţire paraperichistică cu instalarea unui tub de dren în poziţie declivă. Astfel am obţinut uscarea cavităţii reziduale hepatice cu lichidarea ei. Rezultate: Perichistectomiile hepatice (24) s-au încununat întotdeauna cu succes, durata perioadei postoperatorii fiind scurtă de 5-7 zile. În cazul operculectomiilor deschise 1 caz s-a soldat cu supuraţia cavităţii reziduale din cauza unei fistule biliare deschise care nu a fost suturată. Acest caz a fost rezolvat prin sanarea şi tratamentul cavităţii cu antibiotice (instilaţie locală) şi papilosfincterotomie endoscopică. În două cazuri în momentul chistofrenolizei a fost perforată diafragma, provocînd pneumotorax. Cazurile au fost rezolvate prin drenajul cavităţii pleurale drepte cu suturarea diafragmei pe cale laparoscopică. Concluzii: Tehnica laparoscopică în chisturile hidatice hepatice din segmentele posterioare are dreptul la viaţă. Apariţia complicaţiilor atît intraoperatorii, cît şi postoperatorii îşi au rezolvarea şi conduita tot pe cale laparoscopică.

Purpose of the study: Elucidation of the peculiarities of hepatic hydatid cysts development and selection of minimally invasive methods of surgical treatment in cysts, localized in the posterior segments. Material and methods: The studied material included 67 cases of hydatid liver cysts located in the SVII-SVIII. The material was carried out in the period 2002-2014. 52 patients underwent a laparoscopic surgical treatment. All hydatid cysts were unilocular, 6-13 cm in diameter. Liver pericystectomy was performed in 24 cases – when 2/3 of perichyst was outside the liver. We performed open hepatic operculectomy in the rest 43 cases. Drainage procedure in such cases is difficult, because of need to place the tube in non sloping position for accumulation of hemobiliar content in the residual cavity. In all our study we found a thin portion of hepatic tissue surrounding the pericyst placing a drainage tube in sloping position. Thus we obtained drying of liver residual cavity whith its subsequent liquidation. Results: Liver pericystectomy (24 cases) was always successful, with a short period of hospitalisation 5-7 days. In case of open hepatic operculectomy (43), 1 case was complicated with suppuration of the residual cavity due to open biliary fistula which had not been not sutured. This case was solved by topic treatment of the residual cavity (local instillation) and endoscopic sphyncterotomy. At two cases required the cysto-phrenic dissection, ended with diaphragm perforation and pneumothorax. These cases were solved by the drainage of the right pleural cavity with laparoscopic suturing of the diaphragm. Conclusions: In cases of hepatic hydatid cysts in posterior segments the laparoscopic technique can be performed. The intraoperative and postoperative complications can be solved also by laparoscopy.