Introducere: Tratamentul endovenos cu laser (TEVL) reprezintă actualmente una dintre cele mai frecvent utilizate tehnici
curative adresate varicelor membrelor inferioare. Necesitatea asocierii crosectomiei în cazurile respective continuă a fi un
aspect controversat.
Scopul studiului: Ilucidarea impactului crosectomiei asupra rezultatelor clinice la un an după TEVL.
Material şi metode: A fost realizată analiza comparativă între 2 loturi convenţionale de pacienţi cu maladie varicoasă în
sistemul venei safena magna, trataţi cu laser endovenos: cu crosectomie asociată (lotul “CE”; n=20) şi fără crosectomie (lotul
”non-CE”; n=20). TEVL a fost aplicat utilizînd dioda laser cu lungimea de undă de 940 nm, energia termică fiind emisă
endoluminal în regim continuu, prin intermediul unei fibre “bare-tip” de 600 mkm. Accesul endovenos s-a realizat percutan
ecoghidat sau prin mini-incizie în 1/3 distală a coapsei sau 1/3 proximală a gambei (”non-CE”); ori prin propulsarea retrogradă a
fibrei după crosectomie prin incizie în plica inghinală (“CE”).
Rezultate: Coraportul în funcţie de gen a constituit – 4/1 (F/B) pentru ambele loturi; vârsta medie a bolnavilor fiind 44,2 ani
(“CE”) vs. 38,3 ani (”non-CE”). Repartizarea cazurilor în funcţie de clasa clinică (C) a clasificării CEAP: C2-C3 – 45% şi C4-C6 –
55% în lotul “CE” şi C2-C3 – 60%, C4-C6 – 40% în lotul ”non-CE”. Valoarea medie a indicelui LEED (linear endovenous energy
density) a constituit 71,6±4,86 J/cm (“CE”) vs. 60,73±5,39 J/cm (”non-CE”). Totodată, recurenţa clinică a fost înregistrată doar la
1 (5%) bolnav (”non-CE”), fiind cauzată de dezvoltarea refluxului prin vena safenă accesorie anterioară a coapsei competentă
preoperator.
Concluzii: Datele studiului reflectă absenţa unei diferenţe semnificative între rezultatele clinice la un an după TEVL cu şi fără
crosectomie. Pînă la obţinerea evidenţei ştiințifice certe asocierea de rutină a crosectomiei la TEVL al maladiei varicoase nu
pare a fi justificată.
Introduction: Endovenous laser treatment (EVLT) is currently one of the most commonly used minimally invasive technique
addressed to varicose veins of lower limb. The necessity to add high ligation in these cases continues to be a controversial
issue.
The aim of study: To highlight the impact of high ligation on clinical outcomes one year after EVLT.
Material and methods: We conducted a comparative analysis between two conventional groups of patients with varicose
veins, refers to great saphenous vein system, treated with endovenous laser: associated with high ligation (group “HL”; n=20)
and without high ligation (group “non-HL” n=20). EVLT was applied using diode laser with a wavelength of 940 nm, thermal
energy being emitted endoluminally on a continuous basis through a 600 mkm bare-tip fiber. Endovenous access was achieved
by percutaneous echo-guided puncture or through a small incision in the distal thigh or proximal calf (“non-HL”); or by retrograde
passing of the fibre after high ligation, performed through an incision in the groin fold (“HL”).
Results: The female/male ratio was 4:1 for both groups; while the average age of patients was 44.2 years (“HL”) vs. 38.3 years
(“non-HL”). The distribution of cases according to clinical class (C) of the CEAP classification: C2-C3 – 45%, C4-C6 – 55% in
the “HL” group and C2-C3 – 60%, C4-C6 – 40% in the “non-HL” group. The mean linear endovenous energy density (LEED)
accounted 71.6±4.86 J/cm (“HL”) vs. 60.73±5.39 J/cm (“non-HL”). However, clinical recurrence was registered only in 1 (5%)
patient (“non-HL”), and was caused by development of pathological reflux in previously competent anterior accessory
saphenous vein of the thigh.
Conclusions: Our study data reflects the absence of significant differences in clinical outcomes at one year after EVLT
performed with and without high ligation. Until accumulation of reliable scientific evidence routine association of EVLT with high
ligation for treating varicose veins does not seems to be justified.
