Scop: Considerată în prezent marker al eșecului tratamentului chirurgical, recidiva herniei inghinale are în literatură o rată ce
variază între 1-4% indiferent de calea de abord. Această lucrare își propune să găsească factorii semnificativi cu rol în apariția
recidivei.
Material și metode: Un total de 257 pacienți au fost incluși într-un studiu prospectiv din ianuarie 2013 pînă în octombrie 2014
cu urmărire clinică postoperatorie la 1 lună, 6 luni și 1 an.
Rezultate: Chiar dacă recidiva după abordul laparoscopic nu a depășit 4%, cei mai importanți factori de risc au fost identificați
în curba de instruire și în dimensiunea protezei folosite.
Concluzii: Deoarece cele mai multe recidive au fost diagnosticate în prima lună postoperator acest studiu subliniază că erorile
tehnice au fost principalii factori cu rol în recidivă, subliniind astfel rolul urmăririi postoperatorii.
Purpose: Recurrence after inguinal hernia surgery is currently considered a marker of treatment failure being quoted in
literature with a rate ranging in between 1-4% regardless laparoscopic or conventional approach. This paper aims to find
significant risk factors for recurrence.Material and methods: A total of 257 patients with diagnosed inguinal hernia were included in a study and evaluated
prospectively (from January 2013 until October 2014). Follow-up was performed at 1 month, 6 and 12 months respectively from
surgery aiming recurrence and postoperative pain syndrome.
Results: Though recurrence rate in laparoscopic approach did not exceed 4% learning curve and the size of the prosthesis
were identified as the most important risk factors.
Conclusions: As most of recurrences were diagnosed in the first postoperative month after inguinal hernia surgery this study
highlights that technical errors account as a main cause for recurrence, highlighting also the role of postoperative follow-up.
