Institutional Repository in Medical Sciences
(IRMS – Nicolae Testemițanu SUMPh)

Ulcerul Buruli – o patologie chirurgicală puţin cunoscută

Show simple item record

dc.contributor.author Isac, I.
dc.contributor.author Popa, G.
dc.date.accessioned 2020-12-11T11:24:53Z
dc.date.available 2020-12-11T11:24:53Z
dc.date.issued 2015
dc.identifier.citation ISAC, I., POPA, G. Ulcerul Buruli – o patologie chirurgicală puţin cunoscută = Buruli ulcer – a little-known surgical pathology. In: Arta Medica. 2015, nr. 3(56), pp. 72-73. ISSN 1810-1852. en_US
dc.identifier.issn 1810-1852
dc.identifier.uri http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/13943
dc.description Catedra chirurgie generală, USMF „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015 en_US
dc.description.abstract Introducere: Ulcerul Buruli (UB) afectează sever sănătatea publică în multe ţări ale lumii. Se crede că infecţia este produsă de Mycobacterium ulcerans (MU). Maladia se manifestă sub diferite forme, dar cele mai spectaculoase sunt ulceraţiile vaste cutanate, care se soldează cu sechele. Căile exacte de transmitere nu sunt evaluate, se admite calea aeriană, prin contact şi în urma unui traumatism tegumentar. Material și metode: Studiul cuprinde 27 de pacienţi cu UB în diferite stadii de dezvoltare, care au fost diagnosticaţi şi trataţi în secţia chirurgie a Spitalului Public Republican „Donca” din Conakry, Guinea în perioada 2005-2010. Prezenţa MU a fost confirmată prin metoda histopatologică. Rezultate: Vârsta pacienţilor a fost cuprinsă între 8-57 ani (media – 32,5 ani). Raportul bărbaţi/femei – 14/13. Mai frecvent au fost afectaţi copiii – 17 (62,96%). O bună parte – 48,15% din pacienți prezentau leziuni în faza activă (ulcere), iar la 51,85% pacienţi a fost atestată faza inactivă a bolii (cicatricii vaste). În 25,1% cazuri leziunile au fost amplasate pe membrele superioare, 65,6% – membrele inferioare, 5,4% – trunchi, şi 3,8% – cap şi gât. La pacienţii cu vârsta de până la 20 ani leziunile ulceroase erau preponderent amplasate pe membrele inferioare – 13 (48,15%) şi membrele superioare – 2 (7,4%). Tratamentul de elecţie a fost excizia ţesuturilor necrozate până la cele viabile asociată cu antibioterapie: rifampicina cu claritromicină sau fluorchinolone (moxifloxacină sau ciprofloxacină). Însă, 18,51% pacienţi cu cicatrice masive au fost trataţi doar cu antibioterapie. Recurenţa maladiei după 2 luni de la tratament a constituit 7,4%. Concluzii: Actualmente tratamentul de elecţie al UB rămâne a fi cel chirurgical asociat cu antibioterapie. en_US
dc.description.abstract Introduction: Buruli ulcer (BU) severely affects public health in many countries. It is believed that the infection is caused by Mycobacterium ulcerans (MU). The disease is manifested in various forms but the most dramatic are the extensive skin ulcers which lead to sequels. The routes of transmission are not accurately assessed, it is supposed the way by air, by contact and after skin trauma. Material and methods: The study included 27 patients with various stages of development in BU who were diagnosed and treated in the department of surgery of public hospital „Donca” in Guinea, Conakry during 2005-2010. The presence of MU was confirmed by the histopathological study. Results: The patients age ranged between 8-57 years (average age 32.5 years); male/female ratio – 14/13. The children were the more frequently affected – 17 (62.96%) cases. 48.15% of the patients were in the active stage (ulcers) and 51.85% of patients were diagnosed with inactive phase of the disease (extensive scars). In 25.1% of cases, the lesions were located on the upper limbs, 65.6% – on the lower limbs, 5.4% – on the trunk, and 3.8% – on the head and neck. Patients aged up to 20 years, had ulcerative lesions predominantly located on the lower 13 (48.15%) and upper limbs 2 (7.4%). The chosen treatment was excision of necrotic tissue associated with antibiotics rifampicin with clarithromycin, or fluoroquinolones (moxifloxacin and ciprofloxacin). The 18.51% of patients with massive scars were treated only with antibiotics. The recurrence rate of disease 2 months after treatment was 7.4%. Conclusion: Currently the treatment of choice in BU remains the surgical one associated with administration of antibiotics.
dc.publisher Asociaţia chirurgilor “Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova en_US
dc.title Ulcerul Buruli – o patologie chirurgicală puţin cunoscută en_US
dc.title.alternative Buruli ulcer – a little-known surgical pathology en_US
dc.type Other en_US


Files in this item

This item appears in the following Collection(s)

Show simple item record

Search DSpace


Advanced Search

Browse

My Account

Statistics