Tratamentul infecţiei anaerobe după operaţie cezariană (caz clinic)

Abstract

Introducere: Femeile care au suportat operaţia cezariană prezintă un risc de la 5 la 20 ori mai mare pentru complicaţii infecţioase, faţă de cele care nasc pe cale naturală. Complicaţiile includ endometritele (20-85% din cazuri), infecţia plăgii (25%), bacteriemia, abcesele pelviene, şocul septic, fasciitele necrotizante şi tromboflebitele venelor pelviene. Principalele microorganisme responsabile pentru endometrite sunt bacilii aerobi gram-negativi (E.coli); bacilii anaerobi gram-negativi (Bacteroides sp. şi Gardnerella vaginalis); cocii aerobi gram-pozitivi (streptococii din Grupul B şi Grupul D); şi cocii anaerobi gram-pozitivi (Peptococcus sp. şi Peptostreptococcus sp). Pe parcursul travaliului şi a naşterii abdominale endometriumul şi cavitatea peritoneală sunt invariabil contaminate cu un număr mare de bacterii patogene aerobe şi anaerobe care prolifere ază în lichidul peritoneal postoperator sero-sangvin. Caz clinic: Este raportat cazul unei femei obeze (IMC=40) cu vârsta de 39 ani, care a fost supusă operaţiei cezariene la a 13-a naştere. În pofida indicaţiilor nu au fost administrate antibiotice în scop profilactic nici până, nici după intervenţie. Peste 2 zile bolnava a fost transferată în secţia de chirurgie datorită dehiscenţei şi infecţiei plăgii. S-a recurs la histerectomie totală. Analiza bacteriologică a pus în evidenţă prezenţa Enterobacter aerogenus, Enterococcus sp. şi a Staphylococcus aureus. Pe parcursul a 28 de zile au fost administrate antibiotice în conformitate cu sensibilitatea patogenilor, concomitent cu tratamentul local al plăgii. Vindecarea completa a fost atestată în ziua a 56-a. Concluzie: În grupul de risc este strict indicată antibiotico-profilaxia peri-cezariană.

Introduction: Women who undergo caesarean section have a 5 to 20-fold greater risk of infectious complications than those after normal vaginal delivery. The complications include endometritis (20-85% of cases), wound infection (25%), bacteremia, pelvic abscess, septic shock, necrotizing fasciitis, and septic pelvic vein thrombophlebitis. The main microorganisms responsible for endometritis are aerobic gram-negative bacilli (E.coli); anaerobic gram-negative bacilli (Bacteroides sp. and Gardnerella vaginalis); aerobic gram-positive cocci (Group B and Group D streptococci); and anaerobic gram-positive cocci (Peptococcus sp. and Peptostreptococcus sp). During labor and abdominal delivery, the endometrium and peritoneal cavity invariably are contaminated with large numbers of highly pathogenic aerobic and anaerobic bacteria which are proliferating in the serosanguineous postoperative peritoneal fluid. Clinical case: We report a case of an obese (BMI=40) 39 years old woman who suffered a caesarean section at 13th delivery. In spite of indications, no prophylactic antibiotics where administrated nor before neither after intervention. After 2 days she was transferred to the Surgical Department due to wound dehiscence and infection. Total hysterectomy was performed. Bacteriological analysis identified presence of Enterobacter aerogenus, Enterococcus sp. and Staphylococcus aureus. There were administrated antibiotics according to sensibility of the pathogens for 28 days, along with local debridement of the wound. After 56 days of hospitalization complete healing was reported. Conclusion: It is strictly indicated to use prophylactic antibiotic administration peri-caesarean section in the risk group.