dc.contributor.author |
Deleu, Raisa |
|
dc.contributor.author |
Gherciu-Tutuescu, Svetlana |
|
dc.contributor.author |
Buta, Galina |
|
dc.contributor.author |
Cheptea, Dumitru |
|
dc.contributor.author |
Apostu, Elena |
|
dc.date.accessioned |
2020-12-19T18:38:45Z |
|
dc.date.available |
2020-12-19T18:38:45Z |
|
dc.date.issued |
2020 |
|
dc.identifier.issn |
1810-1852 |
|
dc.identifier.issn |
1810-1879 |
|
dc.identifier.uri |
https://artamedica.md/index.php/artamedica/issue/view/5/8 |
|
dc.identifier.uri |
https://doi.org/10.5281/zenodo.4174385 |
|
dc.identifier.uri |
http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/14174 |
|
dc.description |
Departamentul Medicină Preventivă, Disciplina de igienă, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Direcția Protecția Sănătății, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, Chișinău, Republica Moldova, Conferința Națională cu participare internațională „Un mediu sigur-sănătate protejată” 12-13 noiembrie 2020 |
en_US |
dc.description.abstract |
Rezumat.
Obiective. Abordarea științifică a evaluării stării de sănătate a populației și a organizării măsurilor de prevenție și tratament, este una dintre principalele
sarcini ale autorităților legislative și executive ale statului, care determină politica de protecție a sănătății. Scopul studiului a fost evaluarea complexă a stării
de sănătate a populației în vârstă aptă de muncă din Republica Moldova.
Materiale și metode. A fost efectuat un studiu socio-igienic complex, retrospectiv-descriptiv, asupra stării de sănătate a populației în vârstă aptă de
muncă din Republica Moldova. Perioada de observație cuprinde anii 1990-2019, după datele secundare din bazele de date deschise ale Biroul Național de
Statistică, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, Organizația Modială a Sănătății (Health for all). Au fost utilizate metodele de analiză variațională
pentru selecțiile aliatorii mici și alternative. Rezultatele au fost procesate folosind software-ul Microsoft Excel.
Rezultate. S-a constatat creșterea progresivă a lucrătorilor antrenați în condiții de muncă nocive și periculoase, cu circa 1200 locuri anual. Proporția
mortalității în vârstă aptă de muncă a constituit 41,4-48,6% din nivelul mortalității generale, dintre care circa 75% din cauza bolilor netransmisibile majore.
Examenele medicale periodice sunt ineficiente – în perioada 2000-2019 nu a fost depistate cazuri de boală profesională, fiind depistate doar 0,6-2,5%
persoane cu devieri în starea de sănătate. Rezultatele lor nu corelează cu nivelul morbidității generale și ratele mortalității în vârstă aptă de muncă (r<0,01).
Concluzii. Indicatorii stării de sănătate înregistrați în populația aptă de muncă diferă de valorile înregistrate în populația generală. Incidența bolilor
profesionale nu corespunde calității mediului ocupațional. Este necesară educația medicală continuă a medicilor de familie în materie de medicina muncii
și sănătății ocupaționale. |
en_US |
dc.description.abstract |
Abstract.
Objectives. The scientific approach to assessing the health of the population and the organization of prevention and treatment measures is one of the main
tasks of the state legislative and executive authorities, which determine the health protection policy. The aim of the study was the complex assessment of
the health status of the working age population in the Republic of Moldova.
Material and methods. A complex socio-hygienic, retrospective-descriptive study was performed on the health status of the working age population in
the Republic of Moldova. The observation period was from 1990 to 2019 years, according to the secondary data from the open databases of National Bureau
of Statistics, National Agency for Public Health, World Health Organisation (Health for all). Variational analysis methods were used for small and alternative
random selections. The results were processed using Microsoft Excel software.
Results. There has been a gradual increase in workers trained in harmful and dangerous working conditions, with about 1200 work places per year. The
proportion of working age mortality was 41.4-48.6% of the general mortality level, of which about 75% due to non-communicable diseases. Periodic
medical examinations are ineffective – in the period 2000-2019 no cases of occupational disease were detected, being detected only 0.6-2.5% people with
deviations in health. Their results do not correlate with the level of general morbidity and mortality rates of working age (r <0.01).
Conclusion. The health indicators registered in the working age population differ from the values registered in the general population. The incidence of
occupational diseases does not correspond to the quality of the occupational environment. The continuation of medical education of the family doctors in
the areas of occupational medicine and occupational health is required. |
|
dc.language.iso |
ro |
en_US |
dc.publisher |
Asociaţia chirurgilor “Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova |
en_US |
dc.subject |
occupational health |
en_US |
dc.subject |
mortality in working age |
en_US |
dc.subject |
periodic medical examinations |
en_US |
dc.subject |
professional morbidity |
en_US |
dc.subject.ddc |
UDC: 613.62-057 |
en_US |
dc.title |
Evaluarea stării de sănătate a populației în vârstă aptă de muncă în relație cu ocupația |
en_US |
dc.title.alternative |
Assessment of the state of health of the working-age population in relation to the employment |
en_US |
dc.type |
Article |
en_US |