Introducere: Complicația hemoragică a ulcerului gastroduodenal cunoaște o incidența în creștere în ultimii ani. Studiul își propune reevaluarea
atitudinii terapeutice în cazul ulcerului gastroduodenal hemoragic, cu stabilirea unor criterii de gravitate în care intervenția chirurgicală se impune.
Material si metode: Studiul analizează retrospectiv un număr de 337 de pacienți cu diagnosticul de ulcer gastroduodenal hemoragic, internați și
tratați în Clinica Chirurgie a Spitalului Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon”, în decurs de 3 ani, în perioada ian. 2008 – dec. 2010. S-au analizat datele
din foile de observație, protocoale operatorii, rezultate histopatologice. Rezultate: Majoritatea hemoragiilor digestive superioare de cauză ulceroasă au
fost rezolvate cu tratament medicamentos (278 bolnavi). La restul de 59 de pacienți a fost necesar un tratament chirurgical, dintre care la 43 pacienți
intervenția a fost impusă de pierderea de sânge ce amenință viața, iar la 16 pacienți intervenția a fost impusă de criteriile de gravitate/criteriile prognostice: repetarea sângerarii la scurt timp, criterii endoscopice de gravitate, grupa de sânge rară, etc. La 32 de bolnavi s- au practicat rezecții gastrice
subtotale cu diferite tipuri de anastomoză iar în 27 de cazuri s-a practicat ulceroexcizie și hemostaza in situ. Concluzii: Evoluția ascendentă a terapiei
farmacologice și endoscopice a scăzut semnificativ necesitatea intervențiilor chirurgicale. Intervenția chirurgicală rămâne mijloc terapeutic util în
cazurile cu sângerare masivă și în cazurile neglijate terapeutic.
As a complication of gastroduodenal ulcer, bleeding is more and more frequent. The study aims to reevaluate the therapeutic approach together with the
development of criteria recommending surgery. Material and methods: The study evaluates 337 patients diagnosed with gastroduodenal ulcer, complicated
with bleeding, between January 2008 and December 2010. Data was collected from patient charts, operative recordings, histopathological results. Results: The
majority of upper GI bleeding, following the development of an ulcer was managed with medical therapy (278 patients). The remaining 59 patients required
surgery, imposed in 43 cases by life threatening blood loss, and in 16 by gravity/prognostic criteria: frequent recurrence of bleeding, endoscopic gravity criteria,
rare blood group, etc. Subtotal gastrectomy with various types of anastomosis was performed in 32 cases while in the remaining 27 cases we performed the
excision of the lesion and in situ hemostasis. Conclusions: The evolution of pharmacological and endoscopic management significantly reduced the necessity
for surgery. Surgery remains a useful therapeutic tool in cases with massive bleeding and in neglected cases.
