Introducere. Ligaturarea varicelor esofagiene şi gastrice cu ligaturi de nailon (mini-loop) a fost propusă de către Sung J.J. şi Chung S.C (1998). Deşi metoda
posedă un şir de avantaje, experiența cumulativă de utilizare a acesteia este limitată. Scopul studiului: analiza rezultatelor imediate de utilizare a ligaturării
endoscopice cu mini-loop în tratamentul hemoragiilor din varicele esofagiene şi ectopice. Material şi metodă. În studiu au fost incluşi 18 pacienți (F-12, B-6)
ligaturați cu mini-loop, cu vârsta 31-76 (media53.8 ± 0.04) ani, sursa de hemoragie – varice esofagiene (n=10), varice esofagiene şi gastrice Sarin I (n=6),
varice gastrice izolate (n=1), varice duodenale (n=1). Activitatea hemoragiei: В1а (n=4), B1b (n=2), B2a (n=2), B2b (n=10). Etiologia hipertensiunii portale a
fost: ciroza hepatică – 16, ciroza hepatică cu transformare cavernoasă a venei portae – 1 şi carcinom hepatocelular cu tromboza sistemului portal – 1. Rezerva
funcțională hepatică (Child-Pugh) a fost: “A”(n=3), “B”(n=8) “C”(n=7), scorul mediu – 9.1 ± 0.5. Scorul mediu conform scalei MELD – 12.4 ± 0.7.Ligaturarea endoscopică a fost efectuată cu aplicator HX-21L-1 (Olympus®, ET, Japan), cameră de ligaturare transparentă (MH-593) şi ligaturi de nailon cu Ø 13мм
(MAJ-339). Rezultate. Eficacitatea hemostatică a fost 100 % (18/18) cazuri de varice esofagiene. Numărul total de ligaturi aplicate în lotul general de pacienți
la prima şedință endoscopică a constituit 107, media per pacient fiind – 5.9 ± 0.4 (de la 3 la 9). Recidiva hemoragiei variceale la diverse termene a fost (n=2).
Letalitatea intraspitalicească – 2/18 (11.1%). Concluzii. (1) Ligaturarea cu mini-loop este o alternativă eficientă în arsenalul metodelor endoscopice de tratament al varicelor esofagiene; (2) avantajul metodei este posibilitatea ligaturării varicelor de diametru mare, gastrice şi duodenale; (3) Dezavantajul metodei
este dificultatea lavajului camerei de ligaturare şi ligaturarea ulterioară din cauza ligaturilor deja instalate; (4) Metoda necesită timp îndelungat comparativ cu
ligaturarea endoscopică cu inele de cauciuc din cauza particularităților tehnice.
Introduction. Endoscopic ligation for esophageal and gastric varices using mini-loop was initially used by Sung J.J. and Chung S.C (1998). Although
the method has advantages, there’s limited data with mini-loops in the literature. Study aim: to assess the immediate results using mini-loop for the endoscopic treatment of bleeding esophageal and ectopic varices. Material and method. Eighteen patients (F-12, M-6) age 31-76 (mean age – 53.8 ± 0.04)
years were enrolled in the study. Bleeding source – esophageal varices (n=10), esophageal and gastric varices Sarin I (n=6), isolated gastric varices (n=1),
duodenal varices (n=1). Bleeding activity: В1а (n=4), B1b (n=2), B2a (n=2), B2b (n=10). Etiology of portal hypertension was as follows: liver cirrhosis
– 16, liver cirrhosis with cavernous transformation of the portal vein – 1 and hepatocellular carcinoma with portal system thrombosis – 1. According
to Child-Pugh there were: “A”(n=3), “B”(n=8) “C”(n=7), mean score – 9.1 ± 0.5. Mean MELD score was – 12.4 ± 0.7. Endoscopic ligation was achieved
using HX-21L-1 (Olympus®, ET, Japan) ligation device, ligation chamber (MH-593) and mini-loops Ø 13мм (MAJ-339). Results. Hemostatic efficacy
was 100 % (18/18) for esophageal varices. The total number of mini-loops used during first endoscopic session was 107, mean per patient – 5.9 ± 0.4
(3 to 9). Bleeding recurrence was (n=2). In-hospital lethality was – 2/18 (11.1%). Conclusion. (1) Mini-loop ligation is an efficient endoscopic option
for the treatment of esophageal varices; (2) the advantage of the method is the possibility of ligation for large diameter varices, gastric and duodenal;
(3) The disadvantage of the method is lavage difficulty of the ligation chamber as well as further ligation due to the presence of the previously placed
mini-loops; (4) The method requires significant time comparatively to the endoscopic band ligation due to technical particularities.
