dc.contributor.author |
Balica, I. |
|
dc.contributor.author |
Bernaz, E. |
|
dc.contributor.author |
Conțu, O. |
|
dc.contributor.author |
Lepadatu, C. |
|
dc.contributor.author |
Cuceinic, S. |
|
dc.contributor.author |
Gabuja, D. |
|
dc.date.accessioned |
2020-12-30T00:16:02Z |
|
dc.date.available |
2020-12-30T00:16:02Z |
|
dc.date.issued |
2011 |
|
dc.identifier.citation |
BALICA, I., BERNAZ, E., CONȚU, O., et al. Managementul antimicrobian al infecției în piciorul diabetic = Antimicrobial management of the diabetic foot infections. In: Arta Medica. 2011, nr. 3(46), p. 137. ISSN 1810-1852. |
en_US |
dc.identifier.issn |
1810-1852 |
|
dc.identifier.uri |
http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/14363 |
|
dc.description |
USMF ”N. Testemiţanu” Catedra Chirurgie FECMF, Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrie 2011 |
en_US |
dc.description.abstract |
Introducere. Infecția piciorului la un pacient cu diabet zaharat este cauza amputației la 25%-50% dintre ei, fiind mai înaltă în infecțiile profunde. Evoluția
severă a procesului inflamator este consecința influenței tipului microorganismului etiologic, dereglării metabolismului, a neuropatiei şi a afectului
macro- şi microvascular din diabet. Obiective. Evaluarea antibioterapiei curente a piciorului diabetic infectat în baza analizei a 38 cazuri consecutive
de pacienți, tratați în secțiile de chirurgie generală şi reanimare septică a SCR Chişinău în perioada octombrie 2010 – mai 2011. Material şi metode. La
internarea pacientului s-au prelevat analize microbiologice din plaga infectată. Până la primirea rezultatelor, antibioterapia a fost empirică. Ghidarea
antibioterapiei s-a efectuat conform rezultatelor însămânțărilor ulterioare, prelevate săptămânal. Rezultate. Analiza datelor investigațiilor microbiologice primare demonstrează prezența monoculturilor în 16/38 (42%) cazuri şi a asocierilor microbiene la 22/38 (58%) pacienți. Dintre monoculturi,
în 12 cazuri a fost depistat stafilococul auriu, dintre care în 5 (42%) cazuri microorganismul era sensibil la oxacilină, iar în 7 (58%) cazuri-rezistent
la oxacilină. La 2 pacienți a fost depistat Enterococcus faecalis, rezistent la cefalosporine şi rifampicină, sensibil la ampicilină, amoxicilină,ofloxacină,
doxiciclină, levomicetină,ciprofloxacină, moxifloxacină, vancomicină, imipenem, meropenem. Floră polimicrobiană a fost prezentată prin asocieri
gram(+) şi gram (-) la 15 (68%) dintre ei, la 6 (27%) asocieri de microorganisme gram negative şi la 1(5%) pacient s-a depistat asociere de grampozitive. Concluzii: 1. Micloflora în piciorul diabetic este variată, constând preponderent din asocieri microbiene la pacienții tratați în alte spitale,
fiind monomicrobiană la pacienții cu picior diabetic, internați prima oară. 2. Antibioterapia este foarte importantă în tratamentul piciorului diabetic
infectat, dat nu poate substitui managementul chirurgical. 3. Datele studiului demonstrează necesitatea utilizării antibioticelor de ultimă generație în
tratamentul infecției piciorului diabetic.
. |
|
dc.description.abstract |
Background. Infection of the foot in patients with diabetes causes amputation in 25-50%, this rate being even higher in deep infections. Severe evolution of the inflammatory process is influenced by the type of microorganism, grade of metabolic impairment, diabetic neuropathy, diabetic micro-, and macro-vascular lesions. Objectives. Evaluation of the current antimicrobial therapy used in diabetic foot infections by analysis of 38 consecutive
patients, treated in the departments of general surgery and septic intensive care unit of the Clinical Republican Hospital, Kishinau, in the period from October 2010 to May 2011. Material and method. At admission swabs from the wound, areas were collected in all patients. Initial antibiotic therapy was empiric prior to the pathogen identification. Afterward, the treatment was selected in accordance with the culture test performed weekly. Results. Analysis of the primary culture tests shows monomicrobial infection in 42% (16/38) of cases and microbial association in 58 % (22/38) cases. Monomicrobial
infection was produced in 12 cases by Staph. aureus, which was sensible to oxacillin in 5 (42%) cases and resistant in 7 (58%) cases. Enterococcus faecalis resistant to cephalosporines and rifampicin was detected in 2 patients. This agent was sensible to ampicillin, amoxicillin, ofloxacin, doxycycline, levomycetin, ciprofloxacin, moxifloxacin, vancomycin, imipenem, meropenem. Polymicrobial infections were represented by gram-negative and gram-positive associations in 15 (68%) cases, only gram-negative bacteria in 6 (27%) patients, and pure gram-positive associations in one case (5%).
Conclusions. 1. Diabetic foot infections are produced by variable pathogens. Patients referred from other hospitals present polymicrobial infection in contrast to patients at first admission who demonstrate monomicrobial culture. 2. Antibiotic therapy is very important in the complex treatment of diabetic foot infection, but it cannot substitute surgical treatment. 3. Data of this study demonstrate the necessity of the use of the last generation antibiotics in patients with diabetic foot infections. |
en_US |
dc.publisher |
Asociaţia chirurgilor “Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova |
en_US |
dc.title |
Managementul antimicrobian al infecției în piciorul diabetic |
en_US |
dc.title.alternative |
Antimicrobial management of the diabetic foot infections |
en_US |
dc.type |
Other |
en_US |