Managementul pseudoanevrismului pancreatic

Abstract

Introducere: Pseudoanevrismul pancreatic (PP) reprezintă o complicație rară, însă deseori fatală a pancreatitei. Apariția PP este cauzată de lezarea peretelui arterial, ce duce la instituirea formațiunii pulsatile în cavitatea pseudochistului pancreatic cu sau fara erupție în tractul gastrointestinal. Letalitatea în PP constituie 12-33%. Material și metode: În Clinica chirurgie generală au fost tratați 6 bolnavi cu PP, vârsta medie - 39 ani. Etiologia etilică a pancreatitei a fost stabilită la toți pacienții. În 5 cazuri fistula arterială a fost originară din artera lienală și într-un caz - din artera pancreatoduodenală inferioară. Patru bolnavi s-au prezentat cu hemoragie în cavitatea pseudochistului pancreatic per se, 2 - cu erupție ulterioară în stomac și hemoragie digestivă superioară masivă. Prezența și localizarea fistulei arteriale s-a stabilit la ultrasonografia Doppler-duplex, CT cu contrastare intravenoasa și angiografia transcateteriană. Rezultate: Cinci bolnavi au fost operați: în 2 cazuri s-a efectuat pancreatectomie distală, în 3 - suturarea transchistică a arterei lezate. Într-un caz la o pacientă HIV-pozitivă tromboza PP a fost obținută prin injectarea transcutanată ecoghidată a trombinei umane. Într-un caz s-a practicat tentativa nereușită de embolizare angiografică. Un pacient a decedat. Concluzii: Diagnosticul definitiv de PP se stabilește în baza angiografiei computerizate sau transcateteriene. În lipsa eficacității embolizarii arterei sângerânde prin cateter sau a trombozării PP este necesar tratamentul chirurgical. Rezecția pancreatică este mai indicată bolnavilor cu localizarea periferică a PP, iar ligaturarea arterei - în situarea centrală.

Background: Pancreatic pseudoaneurysm (PP) is rare, but often life-threatening complication of pancreatitis. Development of PP is caused by a lesion of arterial wall and formation of pulsatile cavity into pancreatic pseudocyst, with or without subsequent eruption in the gastrointestinal lumen. Mortality in PP is nearly 12-33%. Material and methods: Six patients with PP were treated in the department of general surgery, median age - 39 years. In all cases was established an alcoholic etiology of pancreatitis. In 5 cases the origin of vascular fistula was splenic artery, and inferior pancreatoduodenal artery - in one. Four patients were admitted with acute bleeding into pancreatic cyst per se, but 2 - with consequent rupture in the stomach and massive upper gastrointestinal bleeding. The presence and location of arterial fistula were determined by duplex ultrasound, contrasted enhanced CT and conventional angiography. Results: Five patients underwent surgery: distal pancreatectomy was performed in 2 cases and transcystic ligature of affected vessel - in 3. In one case of a HIV-positive women thrombosis of PP was achived by ultrasonography-guided percutaneous needle injection of human thrombin. An unsuccessful attempt of angiographic embolization was done in one case. One patient dies. Conclusions: Definitive diagnosis of PP should be done basing on CT or conventional angiography. Failure to embolize bleeding artery or to thrombose the PP serves as an indication for surgery. Pancreatic resection is preferable in patients with distal localization of PP, whereas arterial ligation - in central one.