dc.contributor.author |
Diaconu, C. |
|
dc.contributor.author |
Livadariu, Roxana |
|
dc.contributor.author |
Dariciuc, I. |
|
dc.contributor.author |
Gervescu, A. |
|
dc.contributor.author |
Scarlat, V. |
|
dc.date.accessioned |
2020-12-30T10:50:27Z |
|
dc.date.available |
2020-12-30T10:50:27Z |
|
dc.date.issued |
2011 |
|
dc.identifier.citation |
DIACONU, C., LIVADARIU, Roxana, DARICIUC, I., GERVESCU, A., SCARLAT, V. Mastita plasmocitară, atitudini terapeutice corecte, review asupra 17 cazuri. In: Arta Medica. 2011, nr. 3(46), p. 164. ISSN 1810-1852. |
en_US |
dc.identifier.issn |
1810-1852 |
|
dc.identifier.uri |
http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/14385 |
|
dc.description |
Spital Clinic Universitar de Urgențe “Sf. Spiridon”, Iași, Clinica III Chirurgie, Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrie 2011 |
en_US |
dc.description.abstract |
Introducere: Mastita plasmocitară este o boală inflamatorie cronică rară a sțnului, de etiologie necunoscută, ce îmbracă mai multe tablouri clinice
în funcție de stadiul evolutiv al bolii. Scopul lucrării este de a sublinia importanța cunoașterii atitudinii terapeutice corecte în fața acestei patologii.
Material și metodă: Am evoluat tabloul complet la 17 paciente diagnosticate și tratate pentru mastita plasmocitară în Clinica III Chirurgie Iași, în
perioada 2001-2010. Rezultate: Vârsta medie a pacientelor a fost 34 ani. Tabloul clinic la internare a fost dominat de masa tumorală mamară la 2 cazuri,
masa tumorală si abces al sânului la 4 cazuri, abcese multiple mamare cu fistula la piele în 10 cazuri și abcese multiple ale sânului însoțite de fenomene
neurologice și de vasculită periferică la 1 pacienta. S-a practicat incizie și drenaj al colectiilor în 15 cazuri (datorită refuzului exciziei largi/mastectomiei
de către pacientă) și mastectomie subcutanată ca prima terapie la 2 paciente.Toate cele 15 paciente au prezentat recidive sub formă de abcese intraglandulare ce au necesitat reintervenție-incizie și drenaj în 8 cazuri, mastectomie în 5 cazuri, bicadranectomie în 1 caz și cadranectomie în 1 caz. O pacientă
a prezentat evoluție postoperatorie trenantă și gravă cu recidive sub formă de abcese în vecinătatea celor deja drenate, sub antibioterapie, cu fenomene
neurologice și de vasculită autoimună ce a necesitat administratrea de Prednison. La pacientele la care s-a practicat incizie-drenaj ca reintervenție,
evoluția favorabilă a fost de scurtă durată, cu apariția recidiveluo în 1-9 luni. Evolutța la pacientele mastectomizate a fost favorabilă. Concluzii: Mastita
plasmocitară rămâne o boală inflamatorie cronică rară,recidivantă de etiologie incertă.Multiplele recidive duc în timp la remaniere importantă a glandei
ce poate preta la confuzia cu neoplasmul mamar. Singurul tratament cu viza curativă este adesea mastectomia subcutanată, greu acceptată de pacient
în contextul patologiei benigne. |
en_US |
dc.language.iso |
ro |
en_US |
dc.publisher |
Asociaţia chirurgilor “Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova |
en_US |
dc.title |
Mastita plasmocitară, atitudini terapeutice corecte, review asupra 17 cazuri |
|
dc.type |
Other |
en_US |