Hepaticojejunostomy using sourjet – reconstructive solution for postoperative biliary strictures

Abstract

Background. Hepaticojejunostomy (HJS) has become a standard in biliary reconstructions addressed to benign biliary strictures (BBS). The success of HJS is strongly related to the evolution of suture material and suture application technique. Objective of the study. The aim of the paper was the study and implementation of a new surgical technique of HJS formation using sourjet. Material and Methods. The contemporaneous requirements for the biliary-digestive anastomosis have imposed the elaboration in the context of the research, of a new technique of HJS using single layer suture through terminal-lateral sourjet (invention patent no. 1274). The study was performed on a lot of 203 patients with BBS. Results. We found the following report of application of the classical technique (155 (76.35%)) compared to the surjet (48 (23.65%)), depending on the level of the structure according to the Bismuth classification: type I was 33.3 ± 3.78% compared to 66.7 ± 6.80%; type II - 87.0 ± 2.70% compared to 13.0 ± 4.85%; type III - 66.7 ± 3.78% compared to 33.3 ± 6.80% and for type IV was 86.7 ± 2.73% to 13.3 ± 4.90%. The incidence of immediate complications for HJS with surjet was 27.1 ± 6.42%, and for traditional HJS - 36.1 ± 3.86%. The ratio of unfavorable remote results was 17 (34.7%) patients, treated with traditional HJS, compared to 6 (12.5%) patients with HJS through sourjet. Conclusion. The comparative study of the HJS technique highlighted the safety and efficacy of the developed method, method based on the sourjet technique. The surgical trauma was significantly reduced, being more favorable for the targeted tissues in reconstruction and a better tightness combined with lastin. Introducere. Hepaticojejunoanastomoza (HJA) a devenit un standard în reconstrucțiile biliare adresate stricturilor biliare benigne (SBB). Reușita HJA este strâns legată de evoluția materialului de sutură și a tehnicii de aplicare a suturilor. Scopul lucrări. Scopul lucrării a fost studierea și implementarea unei tehnici chirurgicale noi de formare a HJA în surjet. Material și Metode. Cerințele contemporane față de anastomozele bilio-digestive au impus elaborarea în contextul cercetării a unei noi tehnici de formare a HJA, aplicând sutura într-un singur strat prin surjet termino-lateral (patentul de invenție nr 1274). Studiul a fost realizat pe un lot de 203 pacienți cu SBB. Rezultate. Am constatat următorul raport de aplicare a tehnicii clasice (155(76,35%)) față de cea cu surjet (48(23,65%)) în dependență de nivelul structurii după clasificarea Bismuth: de tip I a fost de 33,3±3,78% față de 66,7±6,80%; de tip II - de 87,0±2,70% față de 13,0±4,85%; de tip III - de 66,7±3,78% față de 33,3±6,80% și pentru cele de tip IV a fost de 86,7±2,73% la 13,3±4,90%. Incidența complicațiilor imediate pentru HJA cu surjet a fost de 27,1 ± 6,42%, iar pentru HJA tradițională – de 36,1 ± 3,86%. Raportul rezultatelor nefavorabile la distanță au fost de 17 (34,7%) pacienți, tratați prin HJA tradițională, față de 6 (12,5%) pacienți cu HJA cu surjet. Concluzii. Studiul comparativ al tehnicii HJA a evidențiat siguranța și eficacitatea metodei elaborate, metodă ce are drept bază tehnica surjetului. Este redusă semnificativ trauma operatorie, fiind mai favorabilă pentru țesuturile vizate în reconstrucție și se asigură o etanșeitate mai bună a HJA.